Lupte între imigranți și poliția anti-revoltă în Olanda. De ce străzile din Haga sunt pline de protestatari kurzi

Sute de membri ai comunității kurde din Olanda au organizat un amplu protest în Haga, unde au vizat în special zona din jurul clădirii Parlamentului. Manifestanții sau adunat pentru a condamna escaladarea violențelor și noile ofensive ale armatei siriene împotriva zonelor controlate de kurzi în nord-estul Siriei. Aceștia acuză încălcări grave ale drepturilor omului și cer protecție internațională pentru regiunea kurdă.

Kurzii din Olanda protestează față de tratamentul conaționalilor din Siria

Protestul a început încă din noaptea de luni spre marți, când aproximativ 1.000 de persoane s-au adunat în fața Parlamentului. În cursul zilei de astăzi, manifestanții au mărșăluit prin oraș și prin fața Curții Internaționale de Justiție de la Haga.

ANALIZĂ Profesorul John Mearsheimer de științe politice îl îndeamnă pe Trump să înceteze războiul cu Iranul: „Există riscul unei depresiuni mondiale”

01:00

CINEMA Spider-Man Brand New Day a devenit filmul verii după ce a raportat încasări de peste 1 miliard $ și a ajuns din urmă animația Toy Story 5

01:00

Forțele de ordine olandeze au intervenit în număr mare din datorită numărului mare de protestatari și din cauza cazurilor din trecut, când protestele organizate de imigranți au degenerate și s-au terminat violent.

O acțiune simbolică a avut loc lângă Gara Centrală din Haga, unde un grup de protestatari s-a așezat pentru scurt timp pe liniile de tramvai, blocând circulația acestora. Deși protestul a fost în mare parte pașnic, poliția a intervenit în cele din urmă pentru a elibera căile de transport și a pune capăt manifestației în anumite zone.

Deși protestul de la Haga din 20 ianuarie a fost o manifestare de solidaritate, poliția olandeză a fost în stare de alertă maximă după ce protestatarii imigranți au devenit violenți și au folosit artificii și fumigene în confruntările cu forțele de ordine.

Kurzii din Germania au vopsit gardul ambasadei Turciei în roșu

Proteste similare de solidaritate cu kurzii din Siria au fost raportate astăzi și în alte capitale europene, inclusiv în Berlin. În capitala germane, persoane necunoscute au aruncat cu vopsea pe gardul și trotuarul  Ambasadei Turciei din Berlin. Personalul de securitate care păzea complexul a raportat că a văzut aproximativ 40 de persoane vopsind gardul ambasadei cu vopsea roșie luni noaptea târziu, a declarat poliția.

Protestele au avut loc pe fondul reluării luptelor din Siria, unde forțele guvernamentale i-au alungat în ultimele zile pe luptătorii kurzi din mai multe zone din nordul și estul țării. Avansurile au inclus și Alep, cel mai mare oraș din nordul Siriei, care fusese anterior sub control kurd.

Ankara a salutat progresele guvernului sirian ca fiind o „luptă împotriva terorismului” legitimă, însă campania Damascului a declanșat proteste furioase în rândul kurzilor din Turcia și al altor țări din Europa. Proteste în masă au avut loc și în regiunea autonomă a kurzilor din nordul Irakului.

Care sunt motivele protestelor

Protestele kurzilor din capitalele europene sunt determinate de escaladarea violentă a conflictului din Siria și Iran. Cea mai recentă cauză este dată de ofensiva militară lansată de noul govern sirian împotriva regimului autonom kurd din nord-estul Siriei. Guvernul de la Damasc a impus un ultimatum Forțelor Democrate Siriene (SDF) pentru a se integra în armata națională siriană, amenințând cu utilizarea forței în caz contrar. Manifestanții din diaspora avertizează asupra riscului unei campanii de epurare etnică și cer o intervenție internațională imediată pentru a opri atacurile.

Recomandările autorului:

Lukașenko semnează Consiliul pentru Pace, 6 state NATO îl refuză pe Trump. 58 de țări au fost invitate. Cutremur înainte de sosirea lui Trump la Davos

Mauritius îi semnalează lui Trump că suveranitatea asupra insulelor Chagos nu poate fi pusă în discuție

Saga ochelarilor lui Macron continuă. Președintele francez a purtat ochelari de soare, în interior, în timp ce își ținea discursul la Davos. Ce ascunde liderul de la Elysee