Cum au reușit românii să fraudeze sistemul de credite universitare din Marea Britanie. Metoda prin care „studenții” reușeau să obțină până la 12.000 de lire pe an

Mai mulți români s-au dat drept studenți pentru a frauda sistemul de împrumuturi universitare din Marea Britanie, iar modul de acțiune este destul de simplu, întrucât e facilitat chiar de sistemul academic. Gândul a documentat mai multe mărturii ale studenților români din Marea Britanie și se pare că un credit pentru studii universitare nu este deloc greu de obținut, iar neplata datoriilor nici măcar nu impune sancțiuni. La polul opus, în România,  guvernul Bolojan a stabilit că studenții „norocoși” se pot descurca cu burse sociale în valoare de 925 de lei pe lună.

Autoritățile britanice au demarat o anchetă, după ce Sistemul de Credite pentru Facultate, a fost fraudat cu aproximativ 13 miliarde de lire sterline. Compania Student Loans Company (SLC), cea care a finanțat creditele pentru studenți, a precizat că nu are informații despte situația financiară sau profesională a 370.000 dintre beneficiari. Printre cei care au primit mii de euro și apoi și-au făcut pierdută urma se află și mai mulți români, transmite Daily Mail.

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Bolojan a USR-izat guvernarea. Ea trebuia să fie condusă de PSD pentru că asta au votat românii”

22:30

SPORT Decizia căpitanului lui Dinamo: „Nu se compară emoțiile din derby cu această emoție”

22:24

Miza înscrierii la facultate – împrumutul pentru „nevoi personale”

În grupurile de social-media pentru românii care studiază în Marea Britanie, știrea despre fraudarea sistemului este un subiect intens discutat. Studenții relatează cum funcționează, de fapt, Sistemul de Credite pentru Facultate și cum ar fi putut reuși infractorii români să profite de sume.

Practic orice persoană din Uniunea Europeană, care este acceptată la o facultate din Anglia, este eligibilă pentru un împrumut la Compania de stat Student Loans Company (SLC). O parte din suma primită este virată direct în contul Universității, însă, o parte (Maintenance Loan n.r. – trad „cheltuieli de întreținere”) revine în buzunarul studentului.

Aparent, infractorii români s-au înscris la o facultate din Marea Britanie doar pentru banii proveniți din Cheltuielile de Întreținere, un ajutor „cash” ce poate ajunge și la 12.000 de lire sterline pe an.

„Eu sunt ultimul an la WebDev și CyberSecurity la un uni din UK.

Împrumutul este alcătuit din 2 componente: Plata taxe zi de școlarizare către facultate Și Maintenance Loan (un ajutor cash ptr studenți de approx 12k pe an)

Teoretic fiecare student iese cu o datorie de 65-70k după ce termină studiile”, precizează un student român din Marea Britanie pe platforma Reddit.

„Jumătate din colegi veneau pentru împrumutul de nevoi personale”

Această practică este des întâlnită printre cei care ajung în facultățile din Anglia, potrivit spuselor unui alt student care a comentat pe Reddit. Acesta precizează că universitățile încurajează sistemul de împrumuturi pentru studenți, deoarece au nevoie de banii din Taxa de Școlarizare și de promovare. Întregul mecanism funcționează ca într-un „sistem vicios”.

„Eu am studiat Computing Technologies în Londra, o frecție de facultate, învățăm la două cursuri bune online mai mult decât am învățat în 4 ani ( am făcut și Foundation Year).

Jumătate din colegi veneau pt Maintenance Loan, cealaltă să învețe ceva dar nu puteau de prima jumătate, mai ales ca multe dintre examene erau pe grupuri.

Ca să intri la acea facultate aveai de luat un examen de Limba Engleză scris și oral, foarte mulți colegi de abia legau o frază conversatională și tot treceau pt că Universitaea avea nevoie de promovabilitate ca să primeasca bani de la Student Finance și uite așa se forma un cerc vicios.

Din 20 de colegi cred ca 5 muncim in domeniul IT. Am foști colegi care încă sunt barmani, macaragii barista”, este mărturia studentului.

Ce se întâmplă cu studenții care nu-și plătesc împrumutul universitar de mii de lire sterline

Pentru ca un student străin să beneficieze de un împrumut pentru Cheltuieli de Întreținere trebuie să dețină un „statut de rezident permanent”, adică să aibă reședința în Regatul Unit, în ultimii trei ani dinaintea înscrierii la facultate, precizează Savethestudent.org.

În cazul studenților care au beneficiat doar de un împrumut doar pentru Taxa de Școlarizare, autoritățile britanice nu au un sistem de monitorizare al datornicilor, care să asigure plata sumelor.

Potrivit informațiilor oficiale de pe platforma Guvernului, există patru planuri de împrumut. Nu există, însă, sancțiuni pentru cei care nu achită acest împrumut. Datoriile sunt eliminate, după 30 sau 40 de ani de la momentul plății primei rate, în funcție de planul de împrumut.

Educația în România, la mila lui Bolojan

În timp ce Marea Britanie vine în ajutorul studenților cu miliarde de lire sterline, în România, guvernul Bolojan a tăiat bursele de merit ale elevilor și studenților. „Moţiunea simplă pe Educaţie” propusă de Guvernul Bolojan, stabilea cuantumul bursei sociale la suma de 925 de lei. Proiectul a fost respins luni 9 februarie în plenul Senatului.

„Da, studenții au nevoie de sprijin financiar și de aceea există burse sociale, în cuantum de 925 de lei/lună, valoare stabilită de Consiliul Naţional pentru Finanțarea Învățământului Superior. De asemenea burse beneficiază 40 de mii de studenți.

Facultățile primesc de la ministerul Educației un fond de burse, în valoare totală de 1,5 miliarde de lei, și ele decid câte sunt sociale, dar nu mai puțin de 30% din cele pe care le acordă.

Ne-am dori ca bursele să fie mai multe și mai mari? Cu siguranță. Dar statul acesta de la care pretindem să le plătească nu este o entitate straină care-și ține banii proprii în cufere îngropate prin locuri secrete”, a declarat Bolojan.

FOTO: Envato/Reddit

Recomandarea autorului:

• Paul Medinceanu, studentul expert în microelectronică, care a creat sisteme de ultimă generație unice în România. A uimit profesorii și cercetători
• România, fără ministru al Educației de peste o lună. Theodor Paleologu: „Să accepți funcția e un act de inconștiență”
• Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii, compară finanțările din mediul privat cu cele din sectorul public: „Investim sau tăiem din cheltuieli?”