România, mai apropiată de dictatură ca niciodată în clasamentul mondial al democrațiilor. Suntem pe ultimul loc în UE, mult sub Ungaria lui Orban. Până și Moldova stă mai bine la capitolul democrație. „Principalul motiv e anularea alegerilor”

La sfârșitul lunii februarie a anului 2025, prestigioasa publicație The Economist a publicat raportul intitulat „Indicele global al democrației: cum au evoluat țările în 2024?”. Economist Intelligence Unit a evaluat 167 de ţări şi teritorii pe o scară de la zero la zece, iar cinci criterii au stat la baza studiului în urma căruia a fost întocmit clasamentul: procesul electoral şi pluralismul, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile.

• Țările analizate au fost grupate în patru categorii: democraţii depline, democraţii deficitare, regimuri hibride şi regimuri autoritare.
• Pentru al 16-lea an consecutiv, Norvegia a fost desemnată cea mai democratică ţară din lume, cu un scor de 9,81, urmată de Noua Zeelandă şi Suedia. La opolul opus s-a aflat Aganistanul.
• În Europa, potrivit raportului publicat de The Economist, Franța a fost retrogradată de la „democrație deplină” la „democrație deficitară”.

INEDIT Franţuzoaicele au creat o aplicaţie pentru întâlniri discrete pentru cei căsătoriţi. Reclama este pe toţi pereţii din metroul parizian: „Uneori, rămânem fideli și greşim cel mai mult”

08:37

METEO Orașele din România în care ninge în aprilie și mai. Prognoza actualizată a meteorologilor Accuweather

08:30

Românii, însă, au primit o veste foarte proastă, semn că „se poate și mai rău”. Țara noastră a fost plasată pe locul 72 în lume și pe ultimul loc în UE în acest indice global al democraţiei, iar scorul obținut a fost unul cu adevărat dezastruos – 5.99.

România, ultimul loc în UE. De la „democrație deficitară” am ajuns la „democrație hibrid”

România ocupă ultimul loc din UE la capitolul „democrație” și a fost retrogradată de la „democrație deficitară” la o democrație hibrid”. Trebuie menționat că toată această pantă descendentă a avut ca punct de pornire anularea alegerilor prezidențiale din anul 2024.

În același timp, publicația The Economist a punctat și alte motive pentru tot acest declin.

• acuzațiile legate de interferență Rusiei în alegerile prezidențiale
• utilizarea ilegală a rețelelor sociale în campania electorală
• încălcarea legilor privind finanțarea electorală

Indicele global al democrației, publicat la finalul lunii februarie 2025 de prestigioasa publicație The Economist, a mai arătat că Ungaria se află pe locul 54, Bulgaria pe locul 61, iar Republica Moldova stă mai bine decât România. Serbia s-a poțiționat pe locul 64, iar Ucraina pe locul 92.

Numai că Ucraina se află și acum în război cu Federația Rusă, iar legea marțială este în vigoare, fiind cu totul alte condiții de care trebuie ținut cont în scenariu. România nu se află în război, însă plasarea în categoria „democrație hibrid” este un semnal de alarmă care nu poate fi neglijat.

Cu un an înainte, România ocupa locul 60 în indicele global al democrației. Însă drumul spre „coada” clasamentului – locul 72 – a fost, iată, extrem de scurt, cu perspective alarmante pentru „România Onestă” a lui Nicușor Dan și pentru „România austerității” lui Ilie Bolojan.

Ce înseamnă o „democrație hibrid”

Potrivit indicelui democrației globale, un „regim hibrid” sau o „democrație hibridă” se caracterizează prin câteva repere bine definite și îngrijorătoare.

• Combinație între caracteristici autoritare și democratice.
• Există alegeri, dar acestea sunt adesea influențate de guvern și nu sunt complet libere sau corecte.
• Există o formă de opoziție, dar aceasta este adesea restricționată sau controlată.
• Libertățile fundamentale, cum ar fi libertatea presei, pot fi parțial respectate, dar cu limite.
• Instabilitatea politică și corupția pot fi frecvente.

La sfârșitul lunii februarie a acestui an, The Economist va publica „Indicele global al democrației” pentru anul 2025. În acest context, întrebarea cheie care trebuie pusă acum este următoarea: Cum ar putea România să redevină o democrație?”

În exclusivitate pentru Gândul, au răspuns la această întrebare prof. univ. dr. Radu Carp – Facultatea de Științe Politice, Universitatea București -, Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și sociologul Vladimir Ionaș.

Radu Carp: „Se pare că există un blocaj la București”

În exclusivitate pentru Gândul, prof.univ. dr. Radu Carp spune că există o explicație pentru acest ultim loc pe care l-a ocupat România în clasamentul publicat, anul trecut, de The Economist.

„Eu am citit acele clasamente și – să fim serioși – nu mi se par profesioniste, pentru că România este mult înaintea Ungariei din punct de vedere al respectării democrației, drepturilor omului etc. 

Însă am vorbit cu mai mulți experți care realizează aceste clasamente și ei mi s-au plâns de faptul că nu primesc informații relevante din România. Adică întreabă și nu primesc răspuns de la București.

Și atunci, automat, consideră că este o problemă. De exemplu, legat de anularea alegerilor, mi-au spus că – din păcate – nu au o viziune clară de la București. Deși lucrurile era simple, se putea spune «avem decizia Curții Constituționale a României, sunt argumentele folosite de dânșii, noi nu comentăm asupra lor, dimpotrivă, e o democrație funcțională prin faptul că CCR a intervenit și nu au existat presiuni politice».

Dar se pare că există un blocaj la București în a oferi informații referitoarea la anularea alegerilor. Și de aici provine acest loc nefericit. În măsura în care România va oferi explicații coerente referitoare la procesul electoral din 2024, cred că și șansele de a fi pe locul meritat cresc.

Nimeni nu spune că democrația, în România, este perfectă. Dar, în niciun caz, nu cred că se poate compara cu regimul autocratic din Ungaria”, a declarat prof.univ. dr. Radu Carp, în exclusivitate pentru Gândul.

Prof.univ. dr. Radu Carp: „ExperțiI care realizează aceste clasamente nu primesc informații relevante din România”

Sergiu Mișcoiu: „Peripețiile politico-instituționale din anii 2024-2025”

Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pune un accent pe „peripețiile politico-instituționale” din perioada 2024 – 2025 și spune, în exclusivitate pentru Gândul, că „reîncadrarea noastră într-o categorie inferioară reflectă ceea ce s-a întâmplat cu organizarea defectuoasă a unor alegeri”.

„Suntem în continuare o democrație. Problema este că tipul de regim care a fost evaluat în urma peripețiilor politico-instituționale din anii 2024-2025 nu ne favorizează.

Reîncadrarea noastră într-o categorie inferioară reflectă ceea ce s-a întâmplat cu organizarea defectuoasă a unor alegeri influențate de forțe subiective din afara țării, apoi anularea acestora, întârzierea organizării de noi alegeri și toate contradicțiile tranșate de Curtea Constituțională.

Aceste elemente sunt de natură să perturbe, evident, stabilitatea democratică. Reîncadrările, în general, sunt legate de aceste tipuri de evoluții negative în toate țările lumii.

Dacă ne uităm, de exemplu, la Coreea de Sud, și ea a pierdut multe poziții între anii anteriori și perioada 2024-2025, fiindcă și acolo au existat – chiar într-o manieră mai gravă decât în România – perturbări ale jocului democratic, un președinte decăzut din drepturi care nu a vrut să părăsească puterea și așa mai departe.

Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: „Nu există o formulă magică”

Nu există o formulă magică prin care putem reveni în acest clasament, însă cu siguranță trebuie să facem toate eforturile. De fapt, sunt foarte ușor de identificat, pentru că ele fac parte din kitul democrațiilor liberale, așa cum a fost acesta sugerat, propus de comunitatea internațională atunci când țările Europei Centrale și de Est – sau din spațiul fostei URSS – au decis să treacă de la regimurile autoritare comuniste la regimuri democratice.

• Și anume existența unui stat de drept, existența unor alegeri libere și incluzive, necontestate și competitive.
• De asemenea, existența pluripartidismului, a pluripartidismului real și accesul forțelor politice diferite.
• Un sistem economic bazat, pe de o parte, pe economia de piață și pe inițiativa liberă, pe de altă parte.

Un sistem economic care să includă categorii largi ale populației, evitând marile polarizări și, în general, o participare civico-politică a cetățenilor care să permită legitimarea deciziilor luate de organele alese.

Toate acestea sunt ideal-tipuri ale democrației liberale și în funcție de acestea se calculează, de fapt, indexul sau diverșii indecși de democratizare și de status al democrației în diverse țări ale lumii”, a precizat profesorul Sergiu Mișcoiu, în exclusivitate pentru Gândul.

Vladimir Ionaș: „Va fi foarte greu să reușim să schimbăm ceva din această perspectivă”

Sociologul Vladimir Ionaș a declarat, la rândul său, că autoritățile statului român ar fi trebuit să vină în fața societății cu un raport concludent în ceea ce privește anularea alegerilor prezidențiale din anul 2024.

Cum un astfel de raport nu a apărut până acum, perspectivele nu sunt optimiste în ceea ce privește statutul României în plan european și nu numai.

„Raportul are la bază mulți indicatori și mulți factori. Din punctul meu de vedere, principalul lucru pe care ar fi putut să-l facă instituțiile care conduc, astăzi, România ar fi fost să vină cu un raport concludent în fața societății și a opiniei publice referitor la anularea alegerilor.

Cred că acesta este principalul motiv care creează atât de mult ambiguitate și ridică atât de multe semne de întrebare, inclusiv pentru foarte mulți oameni care, pur și simplu, sunt de bună credință, dar nu înțeleg ce s-a întâmplat și care au fost exact resorturile care au dus la o decizie atât de de dură din partea Curții Constituționale.

Sociologul Vladimir Ionaș: „Va fi foarte greu să schimbăm ceva”

Cred că ar fi fost principalul lucru care trebuia făcut. Din păcate, lucrul ăsta nu s-a întâmplat. Deci cred că va fi foarte greu în perioada următoare, pe termen scurt sau mediu, să reușim să schimbăm ceva din această perspectivă.

Dacă acel raport nu va apărea și nu va mulțumi opinia publică – din punctul de vedere al argumentelor aduse și al dovezilor aduse -, e clar că nici perspectiva celor care realizează raportul nu se va schimba.

Doar timpul o va face, trecerea timpului, dar acolo nu va fi meritul va fi politice sau al vreunei instituții, ci pur și simplu așa funcționează lucrurile în orice societate din lumea asta.

Odată cu trecerea timpului, Dacă în interiorul unei societăți se împământânește ideea că, totuși, lucrurile au revenit la oarecare normalitate, atunci și viziunea sau modul în care te privește o instituție care realizează un astfel de raport se va schimba”, a explicat sociologul Vladimir Ionaș, în exclusivitate pentru Gândul.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Explozie a facturilor la gaze de la 1 aprilie. De ce comparatorul de oferte al ANRE poate fi înșelător și cum putem “citi“ costurile mascate din ofertele furnizorilor
• Nici coliva nu mai fierbe în Curtea de Argeș înainte de Sâmbăta Morților. „Tradiția spune că arpacașul se dă în 9 ape. Îmi trebuie 20 de litri”. Reportaj Gândul la cozile umilinței
• Continuă asaltul asupra lui Bolojan din interiorul partidului. Alin Tișe, lider PNL: „S-a instalat o nouă disciplină olimpică: tăierea sincron”
• Nicușor Dan recunoaște că România nu poate adopta moneda euro din cauza deficitului și a datoriilor externe: „Peste trei ani de acum încolo”
• Oana Țoiu se laudă pe Facebook că a „acordat un interviu Financial Times”. În realitate, a dat o declarație și a fost citată spre finalul unui newsletter numit „UE ar trebui să se concentreze pe competitivitate și nu pe crize, spune Suedia”