Nicușor Dan a blocat legea care asigură securitatea energetică a României. Președintele a cedat la presiunile activiștilor de mediu și a trimis la CCR proiectul prin care hidrocentralele devin obiective strategice naționale

Deși subiectul este aproape ignorat pe agenda publică, în aceste zile se decide soarta unui proiect critic pentru securitatea energetică a României. În prezent, nu mai puțin de 7 obiective energetice majore sunt blocate de ONG-uri, care invocă protecția mediului aducând ca argumente soarta unor lilieci, șopârle sau gândaci din arealul marilor baraje sau hidrocentrale. Astfel, Hotărârea de Guvern care prevede transformarea hidroenergiei românești în obiectiv de securitate națională, prin avizul CSAT, a fost deja aprobată de Parlament încă din toamna trecută, dar acum s-a blocat la Cotroceni. Potrivit unui expert în energie consultat de Gândul, șeful statului a trimis HG validată de Parlament la CCR, fără să invoce un viciu procedural. Cu alte cuvinte, o tragere de timp. 

• Încă de acum un an, din vremea mandatului lui Sebastian Burduja, Ministerul Energiei a propus introducerea unor mecanisme de ”selecție și declarare a obiectivelor hidroenergetice strategice”, prin intermediul unei Hohărâri de Guvern. Aceasta, cu avizul CSAT, are scopul ”depășirii blocajelor care afectează în prezent realizarea acestora”, potrivit proiectului de lege pus în dezbatere publică.

MARIUS TUCĂ SHOW Valentin Stan: Uniunea Europeană trebuia să întrerupă imediat relațiile cu Ucraina după amenințările lui Zelenski la adresa lui Orban

09:00

MILITAR Totul sau nimic în Arctica? Putin mută provocator, 7 submarine nucleare din clasa Delta-IV și Borei au fost desfășurate în zona Peninsulei Kola. „Două treimi din flotă”

09:00

Centrala Răstolița, una dintre lucrările blocate de ONG-urile de mediu

• Proiectul a stabilit mecanisme clare de ”selecție și declarare a obiectivelor hidroenergetice strategice” care vor fi identificate și declarate astfel prin hotărâre a Guvernului, cu avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în concordanță cu criteriile de importanță pentru securitatea energetică (capacitate instalată semnificativă, rol în stabilitatea SEN, contribuție la atingerea țintelor naționale de energie regenerabilă etc.).

”Acest pas va conferi proiectelor desemnate un statut special, ce atrage după sine aplicarea setului de măsuri facilitatoare prevăzute de lege”, prevede documentul.

Nou statut – Construcțiile speciale de securitate națională cu achiziții secretizate

Conform proiectului de lege inițiat de Ministerul Energiei, notează cursdeguvernare, proiectele de hidrocentrale de securitate națională vor fi considerate ″construcții speciale de securitate națională, în sensul art. 43 lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare″.

Respectiva literă stipulează că, prin excepție, autorizarea executării lucrărilor de construcții cu caracter special se face de către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

”Procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică sau a acordurilor-cadru, precum și a concursurilor de soluții organizate în vederea realizării proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei este o procedură proprie a inițiatorului proiectului, în cadrul căreia nu se aplică legislația națională privind achizițiile publice sau achizițiile sectoriale”, prevede proiectul de lege.

Beneficii majore ale proiectului de lege validat în Parlament

Proiectul prezentat în fața CSAT propune mai multe măsuri pentru accelerarea dezvoltării hidroenergetice, după cum urmează:

• Finalizarea proiectelor hidroenergetice începute înainte de 1989 în maxim 3 ani
• Derogări punctuale de la legislația de mediu, achiziții și fond forestier
• Regim accelerat de autorizare, expropriere și construire
• Transformarea marilor baraje în zone protejate împotriva amenințărilor
• Finalizarea urgentă a amenajărilor Răstolița, Jiu, Olt, Cerna, Pașcani etc.

Legea lăudată de ministrul Energiei deblochează 7 obiective majore

La momentul avizării acestei HG de către Parlament, ministrul Energiei, Bogdan Ivan (foto), declara că prin adoptarea de către Parlament a proiectului care modifică o ordonanță de urgență din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, au fost deblocate investițiile hidroenergetice. Astfel, semnala oficialul, pot reporni lucrările la 7 hidrocentrale care vor adăuga 214 MW de energie în sistemul naţional.

„Dragii mei, România face un pas important spre independența sa energetică. A fost adoptat proiectul de lege care deblochează investițiile hidroenergetice strategice, proiecte esențiale pentru securitatea energetică a țării”, a scris Bogdan Ivan pe Facebook.

Ministrul Energiei a mai precizat că prin această lege vor fi repornite lucrările la 7 hidrocentrale strategice, care vor adăuga 214 MW de energie sigură în sistemul național:

• Răstolița – 35,3 MW
• Bumbești-Livezeni – 65,2 MW
• Surduc-Siriu (Nehoiașu) – 55 MW
• Pașcani (Siret) – 9,4 MW
• Cerna-Belareca – 14,7 MW
• Cornetu-Avrig / Căineni – 26,5 MW
• Cerna Motru-Tismana II (Baraj Vaja) – 8 MW

„Energie sigură și curată produsă în România, locuri de muncă și stabilitate energetică pe termen lung. E doar începutul!”, a conchis Ivan toamna trecută, pe fondul euforiei validării proiectului în Parlament.

Ministrul care a primit vot de blam în Parlament spune că legea va distruge pădurile țării

Din tabăra progresistă, reacțiile au fost vehemente. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR) a fost vizată în ianuarie de o moțiune simplă de cenzură după Criza Apei (detalii AICI), moțiune care a trecut în Parlament, dar care nu s-a soldat cu demisia useristei. Aceasta consideră legea „o rușine care va distruge, însă, păduri extraordinar de valoroase din țară pentru generații întregi de acum încolo”. 

Ca argument, Buzoianu a explicat că legile pe mediu nu blochează hidrocentralele, ci doar pe cele ineficiente care „nu mai produc energie pentru că apele din România nu mai au debitele respective”.

Expert în energie: E mult mai rău ca aceste lucrări să rămână la stadiul ăsta, să le lași acolo în pădure

(Proiectul) a fost aprobat de Parlament, a fost trimis la Cotroceni și Cotroceniul l-a trimis la CCR să se pronunțe. Blocat de Cotroceni. Nu a fost doar o chestie procedurală, ci până la urmă de amânare, a declarat expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele ASociației Energia Inteligentă (AEI), în exclusivitate pentru Gândul.

Acesta a criticat declarațiile Dianei Buzoianu, ministrul care pledează, în cel mai pur spirit progresist, pentru energia regenerabilă. Chisăliță recomandă finalizarea lucrărilor energetice blocate de ONG-urile de mediu. Acestea cer demolarea lor, demers care ar implica costuri uriașe pentru toțoi românii, mai spune specalistul.

Nu judec, doar constat. Dacă mă uit la declarațiile doamnei Buzoianu din octombrie, citez: Decât să facem hidrocentrale, mai bine facem un panou fotovoltaic. Din punctul meu de vedere, aceste construcții sunt realizate în proporție de la 80 la 98%. Exceptând varianta demolării, cerută de ONG-uri, care mi se pare absurditatea absurdităților, orice problemă de mediu a fost făcută (n.r. – avizele de mediu obținute). E mult mai rău ca aceste lucrări să rămână la stadiul ăsta, decât să fie duse la capăt. E mult mai rău să le lași acolo în pădure. Ar trebui terminate ca să nu rămână acest rău.

Demolarea lucrărilor aproape finalizate ar fi un rău mult mai mare, avertizează președintele AEI

Îndemn pe oricine să meargă să vadă ce s-a întâmplat cu o termocentrală pe șisturi bituminoase, abandonată în Munții Anitei. Când intri prin pădure, deodată e apă murdară peste tot, sunt copaci căzuți. Inclusiv acestor organizații le-am spus: mergeți acolo și vedeți ce înseamnă să părăsești pur și simplu un obiectiv, răul e de 10 ori mai mare. Dacă toate aceste elemente nu sunt argumente beton, nu știu ce să vă mai zic. Vorbim inclusiv de oameni care mor pentru că aceste obiective nu mai sunt finalizate. Avem un studiu care arată efectele: inundații, alunecări de teren, perioade foarte lungi de secetă, Față de acum 50 de ani, se impune mult mai mult necesitatea unor amenajări hidrotehnice. Ai avantaj că recuperezi o parte din costuri, care se reflectă în facturi, conchide președintele AEI.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Securitatea energetică a României și viețile românilor sunt puse în pericol de ONG-uri finanțate chiar de stat. Expert: Abordarea activiștilor de mediu este tendențioasă / Statul român permite ca aceste jocuri să se facăâ
• Ani de zile urșii, liliecii, hârciogii, pârșii și lostrița au SABOTAT securitatea energetică României. Bogdan Ivan: Acum s-au mobilizat și MOLUȘTELE 
• Apa ca o pradă, la Curtea de Argeş. Localnicii îşi umplu bidoanele de la izvorul mănăstirii şi merg cu ele la slujbă