Daunele aduse infrastructurii vitale a Moldovei ar putea părea daune colaterale cauzate de atacurile Rusiei asupra Ucrainei. Atenția este concentrată asupra Orientului Mijlociu, dar Putin nu renunță la expansiunea teritorială. Astfel, „devine din ce în ce mai clar că războiul Kremlinului împotriva Europei a deschis un nou front”, notează Aura Sabadus într-o analiză publicată de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).
Atacurile asupra hidrocentralei ucrainene Novodnestrovsk – din 7 martie – au declanșat o deversare majoră de petrol în râul Nistru.
„Legătura traversează Ucraina. Reprezintă importuri de energie electrică de care depinde Republica Moldova, în special în timpul cererii maxime de seară. Parlamentul Republicii Moldova a declarat stare de urgență. A luat în considerare un program de întreruperi continue ale curentului. Echipele de ingineri lucrează pentru restabilirea conexiunii. La momentul publicării articolului, se preciza că linia a fost reparată cu sprijinul operatorului rețelei de energie electrică din Ucraina, Ukrenergo”, continuă Aura Sabadus.
Atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice de pe teritoriul Ucrainei au avut un impact în cascadă asupra Moldovei. Și, evident, necesită o atenție sporită.
De la invadarea Ucrainei, Moldova a înregistrat încălcări repetate ale spațiului său aerian de către dronele rusești. A existat o reticență, totuși, pentru că nu a fost sigur dacă incursiunile au fost deliberate sau accidentale.
„Însă ultimele incidente par a fi o schimbare radicală în strategia Rusiei. Iar momentul în care au avut loc este grăitor.
Parlamentul Republicii Moldova a publicat, de asemenea, pe 25 martie2026, planuri pentru reintegrarea Transnistriei, un teritoriu separatist din estul țării, care se învecinează cu Ucraina.
Teritoriul transnistrean a fost și este folosit de Moscova pentru a face presiuni asupra guvernului de la Chișinău”, explică jurnalista Aura Sabadus. Aceasta scrie articole pentru Independent Commodity Intelligence Services (ICIS), un furnizor global de știri și date de piață despre energie și petrochimie, cu sediul la Londra.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F04%2F8112155-hepta_mediafax_foto-dpa_hepta.jpg)
„Teritoriul transnistrean a fost și este folosit de Moscova pentru a face presiuni asupra guvernului de la Chișinău” | Foto – Mediafax
Istoria tulbure a teritoriului datează din 1940, când Stalin a unit fâșia de pământ de la est de râul Nistru cu restul Moldovei.
După prăbușirea URSS, Transnistria a purtat un război scurt, dar sângeros, de secesiune, declarându-și independența față de Moldova în 1992.
„Deși Kremlinul nu a recunoscut oficial independența Transnistriei (nicio țară nu a făcut acest pas), Moscova a folosit-o ca punct de sprijin timp de trei decenii.
Dependența Moldovei de Transnistria a fost determinată în mare măsură de vânzările de electricitate ieftină. Atât timp cât Moldova a fost dependentă de această sursă de electricitate, nu a avut niciun stimulent să-și construiască propria capacitate de producție sau să încerce să diversifice importurile.
Pe măsură ce Moldova s-a apropiat de UE, Rusia a escaladat situația, orchestrând trei crize energetice între 2021 și 2025 pentru a o devia.
Această influență se destramă acum. Crizele generate de Kremlin au stimulat Moldova să se elibereze de dependența energetică de Rusia. A fost inițiată o reformă a pieței. S-au cumpărat gaze de la hub-urile europene”, mai scrie Aura Sabadus în analiza publicată de CEPA.
În octombrie 2022, Rusia a luat decizia de a opri toate livrările de gaze rusești și Moldova s-a orientat către România.
Trei ani mai târziu, în mijlocul iernii, Rusia a decis să oprească livrările gratuite de gaze către populația sa vorbitoare de limbă rusă din Transnistria. Se aștepta să creeze o criză umanitară înaintea alegerilor parlamentare din Moldova, de la sfârșitul acelui an.
„Măsura a avut efectul invers. Industriile din Transnistria se prăbușesc acum, iar veniturile scad pe fondul exporturilor șubrede. Aceasta înseamnă că are nevoie urgentă de asistență.
Care este atunci viitorul Transnistriei? Fără sprijin extern, aceasta ar putea rămâne blocată într-un impas economic și ar putea deveni un ținut al nimănui.
Și ar rămâne cu aproximativ 20.000 de tone de muniție deteriorată și instabilă, lăsată în Cobasna de Armata a 14-a rusă încă din anii 1990. Experții avertizează că orice explozie ar fi echivalentă cu detonarea unui mic focos nuclear”, continuă Aura Sabadus.
„Cea mai recentă mișcare a Moldovei de reintegrare a Transnistriei, prin extinderea regulilor fiscale și vamale pentru a include teritoriul separatist, este un pas extrem de important și va fi interpretat ca atare de către Kremlin”, consideră jurnalista.
„Proiectul de lege ar urma să desființeze treptat aranjamentele fiscale speciale care au permis Transnistriei să funcționeze ca o zonă economică paralelă timp de mai bine de trei decenii.
Planul va fi implementat exact în momentul în care Moldova primește cel mai mare pachet de ajutor de până acum, în valoare de 1,9 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari), din partea UE”, explică Aura Sabadus.
Mișcările Moldovei sunt concepute pentru a submina metodic influența Rusiei și amenințările la adresa securității din partea Kremlinului în regiune.
„Până acum, tactica a demonstrat un anumit succes. Însă nu există niciun semn că Rusia intenționează să acționeze în liniște.
Escaladarea tensiunilor de către Kremlin arată clar că acesta este pregătit să-și extindă campania ostilă în întreaga regiune, chiar cu riscul de a lăsa milioane de oameni fără apă potabilă sau de a arunca Moldova în întuneric. UE va trebui să fie foarte atentă la riscuri”, avertizează Aura Sabadus în analiza publicată de CEPA.
Sursa foto colaj main – Mediafax
RECOMANDAREA AUTORULUI: