În zorii unei noi pandemii globale? Ce este hantavirusul, cum a apărut și care sunt efectele

În timp ce lumea încă mai resimte ecourile ultimei pandemii, un alt virus ajunge acum sub lumina reflectoarelor și stârnește îngrijorare și zeci de întrebări. Apariția unor cazuri izolate cu Hantavirus în mai multe colțuri ale lumii a activat imediat îngrijorările specialiștilor și a inundat rețelele sociale cu o întrebare inevitabilă: suntem în pragul unei noi pandemii?

Hantavirusul reprezintă unul dintre noii factori descoperiți care provoacă febre virale și care aparține grupului „virusurilor emergente”, din care mai fac parte Ebola (1977), Guanarito (1991) sau Sabia (1994).

INFRASTRUCTURĂ Metrorex anunță un nou pas pentru realizarea Magistralei 6. A fost emisă o autorizație importantă pentru continuarea lucrărilor

15:57

FLASH NEWS Meci „amical“ la Nairobi. Emmanuel Macron joacă fotbal cu președinții din Senegal și Kenya

15:55

Până în anul 1993, afecțiunile ce implicau tulpina hantavirus au fost considerate unele oarecum misterioase și exotice deoarece această formă de virus era necunoscută de mulți medici și era puțin studiată, chiar și de mulți virusologi. Epidemiile izbucnite în 1993 în Europa și mai ales în Statele Unite au atras însă atenția pe plan mondial asupra acestor virusuri.

Când a fost identificat prima dată hantavirusul

Epidemiile cu hantavirus au fost descrise de-a lungul timpului folosind diferite denumiri, majoritatea dintre acestea geografice, ceea ce a dus la apariția a peste 60 de sinonime. Această zoonoză are un trecut impresionant și merge probabil până la Războiul Civil American și Primul Război Mondial, trecând apoi prin Al Doilea Război Mondial și alte conflicte armate. Paradoxal, medicina occidentală a descoperit hantavirusul în Orientul Îndepărtat, pe care l-a numit ulterior „febra hemoragică coreeană”, pentru că a apărut în anii 1950 în timpul Războiului din Coreea.

Medicii militari americani s-au confruntat atunci cu o afecțiune febrilă necunoscută, care afecta mai multe organe ale corpului, cu o rată a mortalității de 10-15% care a afectat mai mult de 3.000 de soldați. În ciuda eforturilor, abia în anul 1976 a fost descoperit un antigen viral specific șoarecelui de câmp coreean, care a permis izolarea ulterioară a virusului.

Cum ne afectează hantavirusul

Hantavirusul provoacă două forme de boală, în funcție de regiunea geografică. Prima dintre acestea este sindromul pulmonar cu hantavirus, care este predominant în America și afectează grav plămânii și provoacă acumulare de lichid în alveolele pulmonare. Boala începe cu febră, dureri musculare și oboseală, dar progresează rapid spre dificultăți respiratorii severe.  A doua boală provocată de hantavirus este febra hemoragică cu sindrom renal. Aceasta este specifică Europei și Asiei și afectează în principal rinichii și sistemul circulator. Pacienții au dureri de spate, dureri abdominale, tulburări de vedere și, în unele cazuri, insuficiență renală acută.

Sindromul pulmonar cu hantavirus

Este hantavirusul o nouă amenințare tăcută?

Hantavirusul a revenit recent în atenția publică din cauza focarului apărut la bordul unei nave de croazieră MV Hondius luna aceasta. Deși acest eveniment a declanșat numeroase speculații pe rețelele de socializare cu privire la o „nouă pandemie”, spre deosebire de COVID-19, care este un virus extrem de contagios care se răspândește ușor prin aer, hantavirusul este doar o zoonoză clasică.

În timp ce COVID-19 se transmite rapid de la om la om, hantavirusul se transmite doar în cazuri excepționale, asociate în special cu tulpina Andes din America de Sud, și necesită un contact fizic prelungit și foarte apropiat. Hantavirusul este mult mai letal decât COVID-ul, cu o rată de mortalitate ce poate atinge 30-50% în anumite forme. Cu toate acestea, eficiența sa scăzută de transmitere face ca riscul unei pandemii globale să fie considerat foarte scăzut de către specialiști.

Care este „calea de atac” a virusului

Cel mai adesea, hantavirusul pătrunde prin plămâni, atunci când omul respiră praf contaminat cu excremente de rozătoare sau prin contact direct cu excrementele de rozătoare. Virusul nu atacă direct celulele organelor, ci vizează celulele endoteliale (cele care căptușesc interiorul vaselor de sânge). Odată ce virusul începe să se multiplice în interiorul vaselor de sânge, sistemul imunitar reacționează violent, iar corpul eliberează o cantitate masivă de substanțe inflamatorii (citokine). Sub presiunea acestui atac imunitar, vasele de sânge ajung să arate ca un ciur.

Pandemie globală sau focar izolat

Potrivit precizărilor Organizației Mondiale a Sănătății și ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, este puțin probabil să existe riscul unei pandemii globale. Tulpina identificată în focarul de pe nava de croazieră este singura cunoscută care se poate transmite de la om la om și, totuși, acest lucru se întâmplă destul de rar. Este nevoie de un contact fizic prelungit și foarte apropiat. Nava de croazieră din Tenerife a funcționat ca un mediu închis, ceea ce a facilitat răspândirea între pasageri, dar a permis în același timp și o monitorizare strictă a pacienților.

Până în prezent au fost raportate nouă cazuri de infectare și trei decese. În prezent, autoritățile sanitare au evacuat pasagerii și monitorizează contactele din țările lor de origine.

Care este situația din România

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în România s-au înregistrat 15 cazuri de infectare cu hantavirus în perioada 2024-2026, dintre care un singur caz în anul 2026. Autoritățile sanitare supraveghează opt județe din țară din zona Moldovei: Bacău, Botoșani, Iași, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamț și Galați. Doctorul Adrian Marinescu, specialist la Institutul de boli infecțioase „Matei Balș”, confirmă că formele întâlnite la noi în țară sunt, de regulă, ușoare sau moderate și nu există niciun risc de epidemie.

Recomandările autorului:

Andrii Iermak, fostul șef de cabinet al lui Zelenski, pus sub acuzare într-un nou dosar penal. Procurorii spun că a spălat milioane de euro

Trump spune că „ia în serios în considerare” transformarea Venezuelei în cel de-al 51-lea stat al SUA

Armistițiul cu Iranul atârnă de un fir de ață. Trump ia în calcul escortarea petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz ca parte a unui plan mai agresiv