În Pastila sa editorială de marți, 22 septembrie, gazetarul Ion Cristoiu vorbește despre „arestarea cu prea multe întrebări” a lui Călin Georgescu.
„În februarie 1990 am publicat în Cotidianul Expres articolul intitulat „22/12/1989 după-amiază”, cu mai multe întrebări, o intervenție în CA prin care, în premieră în presa română și poate, într-un fel, și în presa europeană, cineva punea la îndoială ceea ce în cultura politică s-a numit Revoluția din decembrie 1989. De atunci, aceste întrebări, într-un fel, au fost confirmate de toate cercetările, inclusiv de Parchet, și s-a întărit în opinia publică imaginea unui eveniment dubios, în care s-au implicat servicii secrete nu numai românești, dar și străine.
De atunci am folosit acest instrument ori de câte ori a fost un eveniment care mi-a lăsat impresia unui scenariu bine pus la punct și aplicat în practică. Acest instrument îl voi folosi și la ceea ce aș numi „operațiunea arestarea lui Călin Georgescu”, deoarece, așa cum sugera Traian Băsescu, avem de-a face cu…
Impresia publică este faptul că avem de-a face cu o operațiune a instituțiilor de forță, după părerea mea, la ordinul lui Nicușor Dan. Pentru că el are în stăpânire procurorii, cei de la DIICOT și cei de la Parchet, cei de la DNA. Și hai să vedem întrebările.
Prima și cea mai importantă este: de ce ne-am întors la vremurile sinistre ale binomului SRI-DNA, când, în mod ticălos, ilegal, anticonstituțional, acuzatul era, cum să spun, condamnat înainte de a ajunge chiar în fața procurorilor, prin trucul inundării presei cu documentele din dosar?
În cazul lui Călin Georgescu am avut de-a face cu plenitudinea acestei operațiuni. Nici n-apucase să ajungă la DIICOT Călin Georgescu și deja toată presa, toată, fără excepție, devenită presă de partid și de stat, ceea ce arată că există, la un moment dat, momente în care mogulii ascultă. Deci mogulii nu depășesc o linie.
În cazul de față, la Călin Georgescu s-a primit clar ordin de către toate televiziunile, site-urile, mă rog, cu excepția unor site-uri sau a unor jurnaliști independenți, printre care mă număr. S-a văzut și aseară, de la dialogul cu Mare Trucă la Mare Stucășu, s-a primit ordin ca să fie difuzate aceste lucruri din dosar, lucru pentru care Inspecția Judiciară ar trebui să sesizeze practica aceasta ticăloasă a condamnării unui cetățean prin presă, înainte chiar de a i se formula acuzația. Aceasta este o gravă încălcare a regulilor justiției și ar trebui să se sesizeze Inspecția Judiciară.
O altă întrebare este: unde sunt dovezile, dovezile, să zicem, ale transferului din contul firmei sau personal al lui Răzvan Leu de 1.000.000 și ceva în contul firmei care, acuzată că ar fi rusească, ar fi avut, la rândul ei, un cont la o bancă din Elveția? Nu există până acum această dovadă.
Dar cea mai importantă întrebare este: unde este dovada că domnul Călin Georgescu a încasat acel milion și ceva? În cadrul înșelăciunii? Nu există înșelăciune decât când inițiatorul, înșelătorul, primește banii. Deocamdată nu există nicio probă.
Înțeleg din televiziunile de partid și de stat că se fac cercetări. De ce? O altă întrebare: de ce a durat atât? Deci, în 2021 ar fi avut loc operațiunea de înșelăciune? Răzvan Leu Balastieru, un personaj mai mult decât dubios, din seria personajelor folosite de procurori când vor să ticluiască o ticăloșie. De ce a depus abia în ianuarie 2024 și de ce din ianuarie 2024 nu s-a suflat un cuvânt despre această acuzație?
O altă întrebare: de ce acum, ieri, și nu alaltăieri sau azi? Foarte important acest moment. De unde a avut milionul să dea milion? Aproape ca un fel de bacșiș, și o firmă.
Un proprietar de balastieră, firmă care, de regulă, în România, se ocupă cu furatul pietrișului și al nisipului.”, spune Ion Cristoiu.