Producția în masă de drone cu reacție a permis Rusiei să ocolească sistemele de apărare aeriană ucrainene. Au fost lovite, astfel, ținte economice și civile pe care Ucraina le protejase eficient de variantele mai vechi de drone Shahed. Acum, Ucraina se luptă să contracareze această nouă amenințare aeriană. Dar, până când nu vor fi elaborate noi contramăsuri, autoritățile ucrainene se confruntă cu o ecuație dificilă – salvarea vieților omenești, conservarea funcțiilor societății și protejarea economiei. Toate aceste probleme trebuie rezolvate simultan, se arată într-o analiză publicată de The Jamestown Foundation.
Autoritățile ucrainene au introdus un nou sistem de alertă antiaeriană pe 6 septembrie.
Schimbarea este o încercare de a menține viața normală și sănătatea economică a țării, pe măsură ce atacurile cu drone rusești devin mai frecvente și mai distructive.
Noul sistem de alertă antiaeriană împarte amenințările potențiale în niveluri galben și roșu.
În timpul unei alerte galbene, transportul terestru rămâne activ. Activitățile comerciale pot continua, atâta timp sunt respectate strict cerințele de siguranță.
La sfârșitul verii, Rusia a achiziționat tehnologie pentru imprimarea 3D a componentelor turbinelor cu reacție. Această tehnologie a contribuit la înjumătățirea costului producției individuale de drone cu reacție. A permis, totodată, producția de masă în interiorul Rusiei, se arată în analiza publicată de The Jamestown Foundation.
Dronele cu reacție reprezintă o amenințare mai asemănătoare rachetelor de croazieră decât dronele tradiționale de tip Shahed.
Campania Rusiei cu drone, care s-a intensificat brusc la sfârșitul lunii august, a adus deja consecințe devastatoare pentru economia Ucrainei. Atacurile împotriva centrelor de producție și a centrelor de afaceri au obligat deja guvernul ucrainean să ajusteze bugetele.
Ministrul ucrainean al economiei și mediului, Oleksandr Kravchenko, estimează că Ucraina pierde 45 de milioane de dolari pentru fiecare oră de alertă de raid aerian.
Vizarea intenționată de către Rusia a infrastructurii civile a îngreunat și mai mult viața de zi cu zi.
Mai ales în Kiev, principala țintă a acestei campanii de până acum, aceste greutăți sunt însoțite de o presiune psihologică imensă.
La începutul acestui an, la Kiev au fost ore întregi și chiar zile întregi fără o alertă de raid aerian. Între 22 și 29 septembrie, capitala a înregistrat o medie de opt alerte pe zi, pentru un total mediu de șapte ore.
Locuitorii din Kiev au petrecut un număr record de 20 de ore cumulate sub alertă de raid aerian pe 30 septembrie. Dronele cu reacție ajung adesea și sunt interceptate deasupra orașului.
Bâzâitul, fluieratul și exploziile sunt aproape constante. În aceste condiții, munca, școala și somnul sunt aproape imposibile.
Pe măsură ce problemele economice și societale se acumulează, Ucraina se luptă să găsească soluții.
Sistemul de alertă de raid aerian pe niveluri, o modificare făcută în afara domeniului militar pentru a se adapta la această nouă realitate, nu a făcut decât să sporească anxietatea și frustrarea civililor.
Pragul pentru ceea ce constituie un „atac în masă cu drone” rămâne neclar. Unele dintre cele mai devastatoare atacuri asupra Kievului au avut loc în timpul unei alerte galbene, când locuitorii sunt mai puțin predispuși să se afle într-un adăpost.
Există presiuni pentru revenirea la vechiul sistem de alerte de raid aerian, timp în care activitatea încetează, iar civilii sunt așteptați să se adăpostească.
Până când Ucraina nu va putea dezvolta o contramăsură fiabilă împotriva dronelor cu reacție, autoritățile trebuie să se confrunte cu o dilemă aproape imposibilă în materie de apărare civilă.
Această dilemă va crește probabil în importanță pe măsură ce se apropie iarna, aducând atacuri și mai frecvente și costuri economice și sociale asociate.
Foto main clădire avariată de drone în Kiev – Profimedia Images