Surse InPolitics: Se pregătește o mutare-surpriză pentru Laura Codruța Kövesi după plecarea de la EPPO? Ce rol ar putea primi la Chișinău

O variantă vehiculată în culisele scenei politice o plasează pe Laura Codruța Kövesi în cursa pentru șefia Curții Supreme de Justiție de la Chișinău, după ce mandatul său la conducerea Parchetului European (EPPO) s-a încheiat ieri, 30 octombrie. Potrivit InPolitics, până în acest moment, nu există date care să confirme o propunere oficială, discuții pentru ocuparea funcției sau intenția fostei șefe EPPO de a se muta în Republica Moldova.

Conducerea instanței supreme, blocată de peste doi ani

Situația de la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova este marcată de o perioadă îndelungată de incertitudine în privința conducerii. Din 11 martie 2024, atribuțiile de președinte al instanței sunt îndeplinite temporar de judecătoarea Stela Procopciuc. Aceasta a fost desemnată de Consiliul Superior al Magistraturii după ce postul a rămas vacant, în urma plecării fostei președinte, Aliona Miron, care a preluat o funcție în cadrul CSM.

MILITAR Schimbare majoră de strategie la Phenian. Kim Jong Un vrea „superioritate absolută” prin drone stealth și inteligență artificială pe câmpul de luptă. Coreea de Nord vrea să aplice lecțiile învățate în Ucraina

22:09

FLASH NEWS Florin Manole, ministrul Muncii, spune ce se va întâmpla cu indexarea pensiilor. Câți bani vor primi în plus pensionarii, în decembrie, înainte de Crăciun: „Nu vreau să vând iluzii”

21:49

Ulterior, în iunie 2024,  Stela Procopciuc a devenit judecătoare cu drepturi depline la Curtea Supremă, după ce a trecut de evaluarea externă a integrității. Cu toate acestea, conducerea interimară a instanței a continuat. Abia în toamna acestui an au apărut demersuri concrete pentru desemnarea unui președinte.

Doi magistrați au intrat în cursa pentru președinția CSJ

Pe 6 octombrie au fost făcute publice două candidaturi pentru această funcție: Stela Procopciuc și Vladislav Gribincea, fost avocat, cunoscut pentru activitatea sa în domeniul reformei justiției și numit judecător la instanța supremă în 2024. Două zile mai târziu, pe 8 octombrie, Plenul Curții Supreme i-a selectat pe ambii candidați pentru etapa următoare, în care Consiliul Superior al Magistraturii urmează să decidă cine va prelua conducerea instituției.

Procedura de numire este deja în desfășurare, iar doi candidați au trecut de prima etapă. Laura Codruța Kövesi nu se regăsește pe lista acestora, astfel că o eventuală numire a sa ar necesita o procedură distinctă.

Ce pași ar trebui să urmeze Laura Codruța Kövesi pentru a ajunge la conducerea CSJ

O eventuală numire a Laurei Codruța Kövesi în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție din Republica Moldova nu s-ar putea face direct. Potrivit procedurilor legale, șefia instanței este rezervată unui magistrat care face deja parte din componența CSJ. Prin urmare, înainte de a candida pentru această poziție, fosta șefă a Parchetului European ar trebui să obțină un post de judecător la instanța supremă.

Legislația din Republica Moldova oferă însă și specialiștilor din afara sistemului judecătoresc posibilitatea de a accede la o astfel de funcție. Aceștia trebuie să îndeplinească anumite condiții privind experiența profesională și integritatea. În cazul lui Kövesi, textul indică faptul că aceste criterii ar fi îndeplinite.

Numirea unui judecător la Curtea Supremă este făcută de președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), conform procedurii prevăzute de legislația moldovenească.

Cetățenia moldovenească, o condiție care ar putea fi rezolvată

După obținerea statutului de judecător al CSJ,  Laura Kövesi ar putea intra în procedura de selecție pentru funcția de președinte. Alegerea conducerii instanței se face separat, de către CSM, care evaluează candidații în funcție de competențele profesionale și abilitățile manageriale. Printre condițiile de eligibilitate se numără și deținerea cetățeniei Republicii Moldova, precum și domiciliul pe teritoriul țării.

Aceste cerințe nu ar reprezenta neapărat un impediment imposibil de depășit. Republica Moldova a acordat în trecut cetățenia unor oficiali români înainte ca aceștia să preia funcții importante în administrația de la Chișinău.

Un exemplu ar fi Claudiu Năsui. După ce a fost numit ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării în cadrul Guvernului Republicii Moldova, deputatul USR Claudiu Năsui și-a dat demisia pe 21 septembrie, din Parlamentul României. Deputatul USR își depusese deja jurământul de învestire  în funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova pe 28 august.

Un alt exemplu mai vechi este cel al Ancăi Dragu. Pe 21 decembrie 2023, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care senatoarea română a primit cetățenia Republicii Moldova. A doua zi, Parlamentul de la Chișinău a aprobat numirea sa în funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei.

Competiția pentru șefia instanței ar putea lua o turnură neașteptată

Faptul că CSM a avansat deja două candidaturi pentru conducerea Curții Supreme nu înseamnă neapărat că scenariul unei eventuale intrări a lui Kövesi în cursă ar fi exclus. Susținătorii acestei ipoteze invocă precedentul retragerii candidatului francez care a concurat cu Kövesi pentru conducerea Parchetului European. Deși era considerat favorit, acesta s-a retras din competiție, într-un context care a ridicat numeroase semne de întrebare.

O eventuală numire ar avea o miză importantă pentru justiția din Moldova

Dincolo de numele persoanei care ar putea ocupa funcția, conducerea Curții Supreme de Justiție are un rol esențial în funcționarea sistemului judiciar. Instanța trebuie să contribuie la aplicarea consecventă a legii și la consolidarea încrederii publice în actul de justiție.

În contextul în care reforma sistemului judiciar reprezintă una dintre provocările importante ale parcursului european al Republicii Moldova, venirea la conducerea CSJ a unei persoane cu experiență la nivelul instituțiilor europene ar putea avea și o semnificație politică și simbolică majoră, conform InPolitics.