Două Românii diferite, asta arată diferența dintre românii de rând și casta privilegiaților, adică românii care beneficiază de venituri uriașe prin acordarea de pensii speciale. Cea mai mare pensie specială din România a ajuns la aproape 70.000 de lei pe lună, echivalentul a 14.000 de euro, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).
Potrivit datelor oficiale, cea mai mare pensie de serviciu, platită de CNPP, este de 69.343 lei, din care 21.085 lei reprezintă partea contributivă (30%) și 48.258 lei partea necontributivă (70%). De notat că doar 30% din sumă provine din contribuții, restul fiind suportat din bugetul de stat.
În prezent, pensia medie de serviciu a magistraților este de 25.356 lei, așadar de aproape 10 ori mai mare decât salariul mediu și de 25 de ori mai mare decât o pensie normală, care se ridică la o sumă modică, circa 2.700 de lei.
Un alt avantaj este vârsta de pensionare: magistrații din România se pot pensiona, în prezent, la 47 de ani, în timp ce în alte state europene, precum Italia, Finlanda sau Slovenia, pragul este de 65–70 de ani.
România – 47 de ani
Austria, Belgia, Bulgaria – 65 de ani
Franța, Germania, Grecia – 67 de ani
Italia, Finlanda, Slovenia – 70 de ani
În România există mai multe categorii de pensii speciale, după cum urmează:
Pensii și indemnizații speciale: 407.854
Persoane persecutate din motive politice. Indemnizație medie: 1.515 lei
Eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției. Indemnizația medie: 2.175 de lei
Curtea Constituţională a României (CCR) va dezbate, miercuri, 24 septembrie, legea privind pensiile magistraţilor, alături de celelalte legi din pachetul doi de măsuri pentru reducerea deficitului adoptat de Guvern.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F12%2F7818510-Mediafax_Foto-Alexandru_Dobre-1280x852.jpg)
În 8 septembrie, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că, dacă reforma pensiilor magistraților, adoptată de Guvernul Bolojan prin angajarea răspunderii în Parlament, nu trece de filtrul Curții Constituționale a României legitimitatea Executivului e practic nulă. Kelemen Hunor a adăugat că au existat mai multe încercări de-a lungul anilor de a schimba sistemul de pensii al magistraților, dar toate au fost respinse de CCR.
„Dacă la CCR, după această pregătire privind reforma pensiilor ocupaționale, nu spun speciale, și mai ales vârsta de pensionare, că aia e reforma. Când schimbi sistemul în sensul că și pentru magistrați 35 de ani de muncă înseamnă momentul când poți să treci la pensie, sau 65 de ani, asta da, înseamnă o schimbare de sistem, deci dacă nu trece de testul constituțional, legitimitatea acestui guvern dispare. Pur și simplu dispare”, a spus președintele UDMR.
Legea care modifică pensiile magistraților prevede ca vârsta de pensionare pentru magistrați să fie de 65 de ani (față de 48 de ani în prezent), introducerea unui nou plafon, precum și reglementarea modului de actualizare a pensiilor aflate în plată.
De asemenea, legea stitpulează instituirea unei condiţii de vechime minime în muncă de cel puţin 35 de ani şi limitarea cuantumului pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării în cazul magistraţilor.
„Pensiile în magistratură ajung și la 40-50.000 de lei. Prin reforma pe care o propunem va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani la sfârșitul căreia pensionarea se va face la 65 de ani. Vechimea în muncă va crește de la 25 de ani la 35 de ani.
Până acum cuantumul pensiei era de 100%, am plafonat la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie”, a spus premierul în fața Parlamentului.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Bolojan anunță că va crește vârsta de pensionare. Sunt vizați și „SPECIALII”