Cine este unul dintre procurorii care s-au dus azi să i se plângă lui Nicușor Dan, la Cotroceni. Gândul publică documentele care arată cum Bogdan Pîrlog a fost dat afară din Afganistan de șeful Misiunii EUPOL din Kabul, după scandaluri în cascadă: „Recomand repatrierea sa. Dacă este posibil, cu efect imediat”

Bogdan Pîrlog – procurorul care i-a explicat astăzi la Palatul Cotroceni președintelui Nicușor Dan viziunea lui despre „găștile” din sistemul judiciar și ulterior i-a și făcut propuneri de modificare a legilor Justiției-  este același personaj care a adus pe culmile disperării misiunea EUPOL din Afganistan.

Bogdan Pîrlog la Palatul Cotroceni

După 2 ani de scandal continuu cu șefii săi pe linie ierarhică, cu Departamentul de Resurse Umane al Misiunii, cu colegii, cu oameni pe care i-ar fi înregistrat ilegal, cu acuzații considerate false, cu dispute verbale sau pe mailuri, cu anchete disciplinare peste alte anchete disciplinare și cu alt scandal pe 54 de zile plătite de concediu, Bogdan Pîrlog – procurorul Asociației „Inițiativa pentru Justiție” – a fost dat afară practic din Afganistan.

Șeful misiunii din Kabul, Karl Akhe Roghe, a trimis o adresă amplă autorităților române prin care le-a cerut „repatrierea cu efect imediat” a lui Pîrlog. Dar saga acestuia a mai durat ceva vreme. Expediat de urgență în România, procurorul Pîrlog a început să se lupte nu numai cu misiunea din Afganistan, dar și cu Uniunea Europeană, din instanțele de la București.

MARIUS TUCĂ SHOW Marius Tucă Show începe marți, 23 decembrie, de la ora 20.00, live pe Gândul. Invitat: Ion Cristoiu

22:00

EXTERNE O greșeală a unei companii aeriene i-a costat pe doi elvețieni circa 2.500 de euro: cum s-a întâmplat totul

21:36

Karl Akhe Roghe, șeful Misiunii EUPOL din Afganistan

Cum a început totul? Procurorul Pîrlog trebuia să fie „mentor al Procurorului General al Afganistanului în cadrul unității anticorupție”

Bogdan Pîrlog este procuror din 2008. În 2010 a fost detașat pentru 1 an în cadrul misiunii EUPOL din Afganistan, prin hotărâri succesive ale CSM. Pîrlog și-a început munca în cadrul misiunii EUPOL în Kabul pe 4 decembrie 2010, potrivit documentelor.

Treaba lui era să fie „mentor al Procurorului General al Afganistanului în cadrul  unității Anticorupție  pentru Parchetul General, ulterior, adjunct, respectiv împuternicit la comanda acestei unități iar după reorganizarea misiunii, mentor al Procurorului General al Afganistanului în cadrul unității Anticorupție pentru  Parchetul General și Ministerul de Interne”.

Șeful misiunii din Afganistan: „recomandăm cu tărie repatrierea lui Bogdan Pîrlog către autoritățile naționale responsabile. Dacă este posibil, cu efect imediat”

Documentele Gândul descriu scandalul aproape nesfârșit între șeful misiunii din Kabul, Karl Akhe Roghe și Bogdan Pîrlog. Comandanții din Afganistan se declarau „îngrijorați de conduita neprofesionistă a lui Bogdan Pîrlog”, de „tendința persistentă de comportament neprofesional cu privire la colegii săi”, de „repetat refuz de a respecta instrucțiunile superiorilor” și de „lipsă de înțelegere a intereselor misiunii într-un mediu periculos”.

„Toate măsurile manageriale și disciplinare nu l-au oprit pe Pîrlog din urmărirea intereselor sale personale într-un mod inacceptabil, devenind o vulnerabilitate pentru reputația, managementul, eficiența și mandatul misiunii”, se arată în documente.

În actele din Afganistan sunt descrise punctual, de superiorii săi, și scandalurile în care a fost implicat procurorul:

• Ianuarie 2012: dispusă anchetă disciplinară pe acuzații false referitor la un superior
• August 2012: decizie de investigație disciplinară împotriva lui Pîrlog după acuzații de purtare neprofesional
• Octombrie 2012: scandal pe concediu, Pîrlog a continuat să facă acuzații și plângeri fără dovezi
• Noiembrie 2012: Pîrlog a acuzat politica HR a EUPOL și a făcut plângeri împotriva mai multor șefi pentru „proceduri ilegale”
• Decembrie 2012: scandal pe concediu. Dorea 54 de zile de concediu plătit pentru 2012.
• Ianuarie- Februarie 2013: scandal în continuare cu HR EUPOL
• Februarie 2013: scandal pe mailuri și adjunctul șef de misiune
• Martie 2013: altă anchetă disciplinară pentru nerespectarea Codului de Conduită al EUPOL
• Martie 2013: ultima avertizare primită de Pîrlog
• Aprilie 2013: scandal pe înregistrarea secretă a staffului EUPOL de către Pîrlog
• Iunie 2013: Insubordonare din partea lui Pîrlog

Șeful misiunii EUPOL din Kabul, Karl Akhe Roghe, îl descrie pe Pîrlog ca o „constantă sursă de tensiune pentru EUPOL Afganistan” și concluzionează:„Deoarece această situație necesită o atenție deosebită și urgentă, considerăm că nu avem altă opțiune decât să recomandăm cu tărie repatrierea către autoritățile naționale responsabile, dacă este posibil, cu efect imediat”.

O parte din documente au mai apărut în presa română, având în vedere scandalurile în care a fost implicat de-a lungul timpului Bogdan Pîrlog.

La cererea misiunii din Afganistan, CSM încetează detașarea lui Pîrlog. Pîrlog se luptă, din instanțele de la București, cu misiunea din Afganistan și cu Uniunea Europeană

Așa se face că pe  11 martie 2013, după nici 2 ani și jumătate, șeful misiunii EUPOL din Kabul, Karl Akhe Roghe, a cerut repatrierea „imediată” a lui Pîrlog.

„Șeful Misiunii EUPOL Afganistan, Karl Akhe Roghe, a trimis o adresă autorităților române prin care recomanda repatrierea sa imediată. Această solicitare a declanșat un lanț cauzal care a dus la încetarea înainte de termen a detașării sale, punând capăt participării sale în cadrul misiunii EUPOL”, arată documentele.

Pîrlog considera decizia șefului misiunii EUPOL Afganistan, Karl Akhe Roghe, drept ilegală.

Pîrlog dă în judecată pe toată lumea și cere prejudicii de 2,3 milioane de euro

Față în față cu documentele, MAE român a trimis atunci Ministerului Justiției adresa șefului EUPOL din Afganistan prin care cerea repatrierea de urgență a lui Pîrlog. Iar MJ a trimis totul la CSM care i-a încetat lui Pîrlog detașarea.

Pîrlog a contestat hotărârea CSM la Curtea de Apel București, iar tot scandalul apare pe 8 octombrie 2014 în instanța de judecată. Procurorul Bogdan Pîrlog dă în judecată pe toată lumea:

• Ministerul Afacerilor Externe
• Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
• Ministerul Justiţiei
• Consiliul Superior al Magistraturii
• Uniunea Europeana
• Serviciul European de Acţiune Externă
• Politicii de Securitate şi Apărare Comună
• Capacitatea Civilă de Planificare şi Conducere a UE
• European  Union Police Mission in Afghanistan, Hansjorg Haber
• Karl Akhe Roghe – European  Union Police Mission in Afghanistan
• Pieter Deelman –  European  Union Police Mission in Afghanistan
• Akbar  Mohabat – European  Union Police Mission in Afghanistan

În 2014, Bogdan Pîrlog cere Curții de Apel București, Secția Contencios, să anuleze decizia Șefului Misiunii EUPOL Afganistan, Karl Akhe Roghe, care recomanda autorităților române, „repatrierea sa imediată”.

Pîrlog a cerut:

• „reintegrarea imediată în cadrul misiunii și plata drepturilor bănești de care am fost lipsit începând din data de 15.07.2013
• obligarea pârâților la plata de despăgubiri pentru repararea prejudiciului material în cuantum de 1.374.414,16 Euro și a prejudiciului moral în cuantum de 1.000.000 Euro cauzate prin emiterea actului administrativ unilateral ilegal
• plata dobânzii legale aferente sumelor solicitate, începând cu data introducerii acțiunii și până la data plății efective, împreună cu plata cheltuielilor de judecată”.

Pîrlog vrea să își câștige „dreptatea” la Curtea de Apel spunând că cererea șefului misiunii din Afganistan este „o petiție formulată de un cetățean străin”

Procurorul Pîrlog spunea că „nu există nicio dispoziție legală care să investească CSM cu pronunțarea asupra unei recomandări de repatriere, aceasta trebuia să fie respinsă ca inadmisibilă”. Iar în documente se arată că nici măcar Karl Akhe Roghe nu i-a comunicat decizia de repatriere procurorului Pîrlog, ci procurorul a aflat indirect despre decizia de la Kabul, după câteva luni, pe 11 iulie 2013 când CSM i-a transmis adresa șefului Misiunii EUPOL Afganistan.

Procurorul a argumentat că decizia șefului din Afganistan trebuia calificată de autoritățile române drept o petiție formulată de un cetățean străin, în nume propriu, și nu neapărat ca un act al unei persoane care ocupă funcția de șef de misiune.

„Faptul că respectivul cetatean străin ocupa o funcție de conducere în cadrul acelei misiuni și că, în afara cadrului legal, transmite respectiva solicitare folosindu-se de funcția pe care o deține și de canalele oficiale, nu este de natură a califica acesta solicitare ca fiind una facută în calitate oficială de către seful misiunii EUPOL Afganistan. (…) În concluzie, adresa prin care Șeful Misiunii EUPOL Afganistan, Karl Akhe Roghe, a recomandat repatrierea, constituie un act administrativ emis în exercitarea aparentă a autoritatății cu care a fost investit de către statul român (ca urmare a delegării de autoritate operată către acesta)”, a scris Pîrlog.

Curtea de Apel București decide că actul șefului misiunii din Afganistan nu este unul clasic administrativ și nu poate interveni. Pîrlog pierde procesul dar…continuă

Curtea de Apel, pusă față în față cu această situație, a constatat că pe 17 iunie 2013 șeful Misiunii EUPOL Afganistan, Karl Akhe Roghe, a trimis o adresă autorităților române prin care recomanda repatrierea imediată a lui Pîrlog.

„Curtea reţine că actul prin care Şeful Misiunii EUPOL Afganistan Karl Akhe Roghe a recomandat autorităţilor române repatrierea sa la data de 17.06.2013, contestat de reclamant, nu are calitatea unui act administrativ, astfel încât nu poate fi supus cenzurii instanţei de contencios administrativ. Recomandarea constituie o măsură internă în contextul relaţiilor dintre Misiune şi statul membru care a detaşat personal, măsură care nu face obiectul controlului jurisdicţional de către o instanţă naţională”, se arată în decizia instanței.

Ca atare, judecătorii au respins ca nefondată excepţia necompetenţei generale a instanţei și a declarat acțiunea lui Pîrlog ca inadmisibilă.

Și Curtea supremă îl trimite pe Pîrlog la plimbare: trei judecători îi spun că nici măcar n-a plătit taxa judiciară de timbru de 100 de lei

Numai că Pîrlog a mers și mai departe. În 2016 s-a dus la ÎCCJ și a făcut recurs împotriva deciziei Curții de Apel care nu-i dăduse dreptate.

Ce a decis ÎCCJ? Trei judecători ai Curții Supreme – Simona Marcu, Gabriela Bogasiu, Angelia Stănișor- l-au trimis pe Bogdan Pîrlog acasă, după ce au constatat că procurorul nu îndeplinise nici măcar obligația legală a achitării taxei judiciare de timbru de 100 de lei.

„Având în vedere faptul că recurentul-reclamant nu a îndeplinit obligaţia achitării taxei judiciare de timbru, Înalta Curte va aplica sancţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin.3 Cod pr.civilă şi, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin.5 din acelaşi cod, va anula recursul ca netimbrat. Anulează ca netimbrat recursul declarat de Pîrlog Bogdan Ciprian împotriva sentinţei nr. 2650 din data de 8 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 iulie 2016.

Ulterior, Bogdan Pîrlog și-a făcut și el, ca și alți activiști din Justiție, Asociația „Inițiativa pentru Justiție”. A fost sancționat de Inspecția Judiciară, de CSM, și s-a băgat singur și în dosarul 10 august prin autosesizare.

Recent, după nenumăratele scandaluri, și procurorul general al României, Alex Florența a cerut revocarea lui Pîrlog de la conducerea Parchetului Militar București, chestiunea urmând să fie tranșată de CSM – secția de Procurori.

Astăzi, după ce Bogdan Pîrlog s-a dus la Palatul Cotroceni să-i vorbească președintelui Nicușor Dan despre „găștile din Justiție”, acesta a făcut și propuneri de schimbare a legilor Justiției.

Finalul odiseei lui Bogdan Pîrlog cu Afganistanul a fost acela că șeful misiunii EUPOL, Karl Akhe Roghe a decorat alți 5 polițiști români pentru succesul lor din Kabul. Nu și pe procurorul Bogdan Pîrlog, pe care l-a expediat în România.

RECOMANDAREA AUTORULUI

Avocatul Toni Neacșu demolează inițiativa președintelui Nicușor Dan. „În Constituție nu există referendumul unei bresle profesionale”

Scandalul din Justiție, faza pe Parlament. Miniștrii Predoiu și Marinescu, la mâna deputaților și senatorilor. Cum au votat parlamentarii moțiunile

Tupeu de procuror, la discuțiile cu Nicușor Dan: „Nu m-am pensionat la 48 de ani, ci la 51. Nu am pensie 5000 euro”. Avocatul Toni Neacșu îl pune la punct: „Are pensie 4.700 euro”