Cum a ajuns Guvernul Bolojan să protejeze companiile străine, în timp ce le sacrifică pe cele românești. Economiștii anunță primăvara concedierilor masive: „Statul român taie în carne vie/ Va fi o explozie de proteste”

Un proiect de lege care declară industria îngrășămintelor chimice infrastructură critică protejată de stat a fost votat, lunea trecută de Senat și va merge la vot final în Camera Deputaților. Legea salvează Azomureș, combinat chimic deținut de elvețieni, dar îi ignoră complet pe cei 1800 de viitori șomeri de la Complexul Energetic Oltenia. Altfel spus, o companie străină este ajutată de decidenți, iar companiile de stat, așa cum arată protestul minerilor de marți, de la București, sunt lăsate în voia sorții. Analistul economic Adrian Negrescu a avertizat că ce am văzut ieri este doar începutul, întrucât incapacitatea Executivului de a oferi soluții companiilor de stat aflate în dificultate va duce la un val masiv de concedieri. 

Proiectul de lege amintit introduce în Anexa 1 a OUG, alineatul 9.3.: „producția, procesarea, transportul și depozitarea îngrășămintelor chimice”. Așadar, dacă legea va fi votată de deputați, industria îngrășămintelor chimice va fi considerată infrastructură critică națională, urmând să beneficieze de protecția statului român. De asemenea, sectorul va fi inclus într-o schemă de ajutor de stat.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Guvernul Bolojan vorbește despre reconstrucția Ucrainei. Nu are nicio legătură cu românia. O tratează ca pe o vacă de muls”

07:30

RĂZBOIUL ÎN DIRECT 🚨 Război în Iran, ziua 26: Trump: Vance și Rubio discută cu Iranul pentru a pune capăt războiului. Strâmtoarea Ormuz, deschisă pentru „navele neostile”

07:20

Combinatul Azomureș, deținut de elvețieni, a fost salvat și a fost desemnat obiectiv de importanță strategică

Sursa foto: Facebook/Azomureș

• Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în contextul în care combinatul Azomureș a anunțat încă din luna ianuarie că intenționează să trimită în șomaj tehnic aproximativ 600 de angajați, pe fondul problemelor legate de aprovizionarea cu gaze naturale pe termen lung. Măsura ar avea un impact mai larg, afectând peste 2.500 de locuri de muncă.
• Inițiatorii mai propun includerea sectorului pe o schemă de ajutor de stat, similar schemelor existente pentru alţi consumatori industriali, precum şi crearea unui mecanism de sprijin care să încurajeze fermierii să achiziţioneze îngrăşăminte produse local, odată ce producţia va fi reluată sau stabilizată.

Sectorul îngrășămintelor va fi inclus într-o schemă de ajutor de stat, însă pentru CE Oltenia sau Sidex nu s-au găsit soluții

În expunerea de motive a proiectului legislativ din Senat se arată că sectorul îngrăşămintelor reprezintă o verigă vitală în lanţul de aprovizionare agricol şi, implicit, pentru securitatea alimentară naţională.. în contextul recesiunii și a evenimentelor recente de pe piaţa europeană a gazelor naturale, precum şi întreruperile de producţie la nivel continental au demonstrat vulnerabilitatea acestui sector strategic.

”Industria românească de îngrăşăminte chimice se confruntă cu provocări majore, fiind dependentă de importuri şi având o producţie internă redusă, în principal din cauza costurilor ridicate la gaze naturale”.

Minerii protestează în Piața Victoriei, 24 martie.

Marți, aproximativ 1.000 de mineri de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) au protestat în fața Guvernului. Oamenii și-au strigat disperarea față de viitorul lor incert și de lipsa unui contract colectiv de muncă. Manifestația a adunat angajați de la exploatările din Rovinari și Turceni, dar și susținători din Capitală și s-a lăsat cu violențe (detalii AICI).

Minerii protestează în Piața Victoriei, 24 martie.

Negrescu: Lansăm tot felul de idei năstrușnice

Într-o intervenție în exclusivitate pentru Gândul, analistul economic Adrian Negrescu a observat că situația critică a minerilor vine pe fondul incompetenței Guvernului de a găsi soluții viabile în fața recesiunii. Această incompetență se răsfrânge și la alte companii de stat, fiind de notorietate cazurile de la Sidex sau Șantierul Naval Mangalia, angajații acestuia din urmă organizând și ei proteste acum câteva zile (detalii AICI).

“Pare că autoritățile încearcă să stingă incendiile, sunt un fel de pompieri de serviciu în economie în momentul de față. Lansăm tot felul de idei năstușnice legate de cum să salvăm companiile care, dintr-un un motiv sau altul, intră în dificultate. Să nu uităm că avem Șantierul Naval Mangalia, de care încă de acum 3 ani de zile ridicam semnele de întrebare legate de managementul impus de către statul român. Avem apoi problema SIDEX, avem problema de la Azomureș, avem problema de la CE Oltenia. Este un fenomen care riscă să ia amploare în perioada următoare“.

Concedierile de la stat le vor depăși pe cele din mediul privat, în 2026

În altă ordine de idei, specialistul avertizează că actuala criză economică va duce și la alte concedieri masive la stat, după ce până acum mai mult mediul privat a plătit prețul recesiunii. Guvernul nu are o strategie pentru companiile de stat aflate în dificultate și nu pare preocupat să le asigure viitorilor șomeri din companiile de stat nici măsuri de sprijin și nici alternative de recalificare.

“Dincolo de disponibilizări în sectorul privat, ne trezim cu din ce în ce mai multe probleme la companiile statului. Este o dovadă a faptului că n-am fost pregătiți și nu avem o strategie în domeniul sustenabilității economiei, mai ales în actualul context economic extrem de dificil. Ce se întâmplă în momentul de față cu minerii este cel mai bun exemplu că statul româneste dispus să taie în carne vie fără să-și asume și costurile sociale ale măsurilor propuse, fără să se gândească la politici de reconversie profesională, să se gândească și la soarta celor din companiile care îi dau afară.

Gândiți-vă ca ANOFM, de exemplu, un element cheie în actualul context, este în continuare un oficiu care se ocupă de organizare de cursuri pentru ospătari, pentru inspector de resurse umane și pentru lucrător comercial. Asta au înțeles ei că este necesarul de post și de muncă în momentul de față. Nu există niciun minim de preocupare legat de reconversia profesională a acestor oameni, care din păcate sunt disponibilizați ca urmare a problemelor economice. Mi-e teamă că acest val de probleme economice care se conturează de la orizont, mai ales în companiile de stat, îl vom primi în plin și fără niciun fel de pregătire, mai ales din perspectivă socială, pentru a contracara efectele negative“, explică analistul economic. 

Vor urma și alte proteste sociale

În viziunea lui Adrian Negrescu, protestul minerilor va fi urmat de alte mișcări de stradă similare.

“Ce s-a întâmplat astăzi în Piața Victoriei, cu aceste proteste violente ale minerilor, e cel mai bun exemplu că primăvara ne poate aduce o explozie de proteste sociale, pe care statul n-are habar în momentul de față cum să le trateze.

Mi-e teamă că suntem la începutul calendarului protestelor și că din această perspectivă, pare că autoritățile iau măsuri din impuls menite să stingă incendii, nimic altceva“.

Dubla măsură a statului

Negrescu a admis că are reale semne de întrebare în cazul Azomureș, desemnat obiectiv de importanță strategică, în vreme ce alte domenii ale industriei strategice. precum mineritul sau siderurgia, sunt lăsate de izbeliște, în plină stare de urgență energetică decretată în România. 

“ Să treci în zona de siguranță națională a unei companii doar din prisma problemelor pe care le au acestea ridică multe semne de întrebare, având în vedere că tu nu ai avut o strategie în acest sector chimic la România, tu nu ai avut o strategie în domeniul agricol, tu nu ai avut o strategie în domeniul investitorilor care îți pot aduce plus valoare în orizontul următorilor ani. Cazul Azomureș, care nu mai este de stat, este deținut de elvețieni, e dovada faptului că atunci când vorbim de industrie strategică în România, discursurile nu țin loc de foame și că în loc să sprijinim și sectoarele care au potențial de creștere în viitor, din păcate le lăsăm să moară crescând actele și creând un mediu economic atât de arid încât nici măcar cei mai puternici nu mai fac față în momentul de față“.

AUTORUL RECOMANDĂ

Cu industria la pământ, România a luat din nou poziția ghiocelului în fața Comisiei Europene. Germania, Franța, chiar și Bulgaria au luat poziții ferme. Doctorul inginer Petru Ianc face lumină

Ce se întâmplă la Azomureș? Florin Barbu: „Rog compania să redeschidă. Am avut o discuție pentru preluarea de către Romgaz a combinatului”

Adrian Câciu, tiradă la adresa lui Bolojan: ”Oamenii nu trebuie să fie experimentul lui contabil”