Dr. Beatrice Mahler avertizează asupra pericolului utilizării tratamentului cu antibiotice în Covid-19, fără suprainfecție bacteriană: “Este o practică ce poate fi încadrată ca malpraxis!”

În ciuda faptului că au trecut doi ani de la declanșarea pandemiei, timp în care cercetătorii, epidemiologii și virusologii, dar și medicii din prima linie au strâns informații relevante privind metodele de tratament, ce medicație este benefică și ce medicație nu dat rezultate, există și la ora actuală medici de familie care prescriu unei persoane cu test pozitiv – din start și de cele mai multe ori telefonic – să ia Azitromicină.

Sunt chiar și voci care, în urma unui apel la numărul de urgență 112, sfătuiesc bolnavii de COVID aflați în ambulatoriu să ia antibioticul Azitromicina. Sau le spun părinților să dea minorilor aflați în izolare același antibiotic sus-menționat.

Și asta în contradicție cu mesajele transmise de mai mult timp, pe toate canalele, de către specialiști, care au subliniat că folosirea Azitromicinei nu este de bun augur decât într-o anumită situație.

ULTIMA ORĂ Premierul speră ca CCR să ia o decizie în privinţa pensiilor speciale până pe 16 ianuarie: „Că ne place, că nu ne place”

20:26

ULTIMA ORĂ Ilie Bolojan, prima reacție a României după atacul SUA: “E o operaţiune specială, care nu e uzuală”

20:14

”Pentru medici, respectarea protocoalelor de tratament reprezintă o obligație”

Pentru a lămuri aceste aspecte, Gândul a cerut opinia medicului Beatrice Mahler, manager al Institutului de pneumoftiziologie ”Marius Nasta”.

Legat de utilizarea antibioticelor în tratarea infecției cu COVID, indiferent de tulpină, dr. Beatrice Mahler evidențiază un aspect care trebuie să pună pe gânduri atât pe medicii care prescriu acestora Azitromicina fără o evaluare amănunțită, precum și pe pacienții care se tratează ”după ureche”, la sfatul prietenilor sau după ”Doctor Google”.

”Utilizarea tratamentului cu antibiotice în COVID-19, fără suprainfecție bacteriană, contravine în acest moment recomandărilor naționale și internaționale de tratament al bolii și este, din punctul meu de vedere, o practică ce poate fi încadrată în categoria actelor de malpraxis. Pentru medici, respectarea protocoalelor de tratament reprezintă o obligație, pentru că protocolul are ca fundament ultimele date științifice care recomandă o anume terapie”, avertizează medicul Beatrice Mahler.

Cum se diagnostichează o suprainfecție bacteriană

În ceea ce privește diagnosticarea unei suprainfecții bacteriene, Beatrice Mahler spune că este nevoie de investigații suplimentare de laborator, dând ca exemplu ”cultivarea sputei” atunci când este vorba despre o pneumonie bacteriană.

“Suprainfecția bacteriană presupune investigații suplimentare de laborator, cum ar fi cultivarea sputei, dacă vorbim de o pneumonie bacteriană”.

Întrebată de Gândul ce efecte poate produce un antibiotic precum Azitromicina – luat ca automedicație sau în COVID-19 sau prescris la pacienții care nu au această suprainfectare bacteriană – dr. Beatrice Mahler subliniază pericolul pe termen scurt și pe termen lung.

“Utilizarea antibioticelor produce pe termen scurt o alterare a florei normale a organismului, cu riscul apariției unor suprainfecții date de ciuperci (exemplu – candidoze) sau infecții cu Clostridium dificile (diareea după antibiotic), complicații extrem de greu de tratat. Pe termen lung, antibioticul duce la creșterea rezistenței organismului la antibiotic, astfel încât există riscul ca, în viitor, organismul să nu se vindece după o infecție aparent banală”, a mai declarat Beatrice Mahler, manager al Institutului de pneumoftiziologie ”Marius Nasta”.