Reacția lui MOȘTEANU în scandalul dronei, sub lupa unui fost șef de stat major/Ar fi trebuit să comunicăm numai după ce doboram o dronă

Ştefan Dănilă, general cu patru stele și şef al Statului Major General al Armatei Române în perioada 2011-2015, a vorbit într-un interviu acordat GÂNDUL, despre subiectul care a deschis în aceste zile „Cutia Pandorei”, în ceea ce privește doborârea dronelor rusești neautorizate pe teritoriul României. Generalul (r) Ştefan Dănilă a precizat că era aproape obligatoriu ca această dronă să fie doborâtă, explicând cu argumente de ce crede că nu s-au respectat regulile de comunicare la nivelul Ministerului Apărării, mai ales într-un asemenea context.

Reamintim că Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, a oferit, luni, o nouă explicație, după ce o dronă rusească a intrat sâmbătă în spațiul aerian al României, dar nu a fost doborâtă de avioanele F16, deși aveau permisiunea să o facă.

ACTUALITATE 5 Decembrie, calendarul zilei: Bogdan Stelea împlinește 58 de ani, Nicolae Văcăroiu face 82. Moare Regele Mihai I, la 96 de ani

07:15

VIDEO EXCLUSIV După 5 ani cu Nicușor Dan la primărie, bucureștenii speră ca noul primar să se țină de cuvânt: „Să ne dea căldură și apă caldă. Ne-am săturat de promisiuni”

06:00

Potrivit acestuia, „contactul cu drona a fost intermitent” și „dacă ar fi avut tot timpul contact vizual, poate ar fi dat-o jos.”

„Cel care dă aprobarea pentru doborâre, pentru foc, este ministrul Apărării”

Generalul (r) Ştefan Dănilă a argumentat și de ce era obligatoriu ca drona rusească să fie doborâtă, invocând faptul că NATO a transmis că „vom răspunde la orice pătrundere în spațiul aerian.”

„Vorbim despre acțiunea împotriva unei aeronave infractoare din Serviciul Poliție Aeriană. Aici este foarte clar: se acționează la comanda CAOC-ului din NATO, care coordonează din Spania activitatea de Poliție Aeriană a forțelor noastre. Adică, cei care dau ordinul de decolare. Ordinul se transmite piloților de operatori din România. Deci, este un ofițer în centrul de comandă care transmite acest ordin. Este interceptată ținta. Deci, prima dată este descoperită ținta de radarele de la sol. 

Din cauză că a fost descoperită o țintă, a fost decolat serviciul de luptă, adică avioanele din serviciul de luptă. Aceste avioane sunt dirijate la interceptare și trebuie să identifice ținta. Ideal este să o identifice vizual. Din acel moment, se dă ordinul de foc, dacă ținta este periculoasă. În condițiile în care NATO a transmis prin secretarul general și prin comandantul militar al forțelor NATO, că vom răspunde la orice pătrundere în spațiul aerian al NATO, aproape că era obligatoriu ca această dronă să fie doborâtă.

Conform legii, cel care conduce dirijarea ar fi trebuit să ceară aprobarea -permisiunea de doborâre și cel care dă aprobarea pentru doborâre, pentru foc este ministrul Apărării. Deocamdată. Este vorba prin procedurile noi să se transfere autorizarea pentru aeronave militare sau pentru drone către alte persoană, la un nivel de decizie mai jos. Deocamdată, autoritatea este la nivelul ministrului. Din ce am înțeles, ministrul a autorizat doborârea dronei. Deci, decizia politică a fost în linie cu ceea ce s-a decis la nivel aliat.”

„Este foarte dificil să menții la vedere o țintă de dimensiunile astea”

Fostul șef al Statului Major General al Armatei Române a vorbit și despre cât de greu este pentru piloți să mențină permanent drona în zona lor de acțiune, în condițiile în care este un aparat cu viteză foarte mică, ceea ce îi obligă pe piloți să facă diverse manevre.

„Din acel moment, cel care de ordinul de distrugere sau de însoțire a dronei sau momentul în care se execută atacul asupra dronei este ofițerul care conduce dirijarea. El are situația terestră, el vede pe radar în ce poziție este ținta, unde sunt aeronavele, dacă sunt deasupra unei zone populate sau alte zone periculoase și atunci dă ordinul de foc sau nu. Alege momentul de executare a focului.

Acel ordin de executare al focului se transmite piloților prin radio. Piloții execută focul, dacă din acel moment au liber să execute focul. Asta nu înseamnă că, până atunci, au fost permanent în contact direct cu ținta și au așteptat să apese pe trăgaci, pentru că drona respectivă nu este un avion de viteză mare, este un aparat de zbor cu viteză foarte mică. Piloții sunt obligați să facă diferite manevre, pentru a o menține în zona lor de acțiune, respectiv niște cercuri în jurul dronei. Deci, ei se rotesc în jurul dronei.

În momentul în care au primit liber să atace, trec la atac. Dacă au ținta încadrată pe radar și semnalul rachetei spune că au încadrat și racheta ținta, atunci lansează racheta. Dacă nu au semnal de la rachetă că a fost încadrată ținta, atunci trebuie să folosească tunul de bord. Ținând cont că această dronă – din câte am înțeles era cu suprafață mică de reflexie și cu motor mic – probabil că racheta nu a încadrat-o. Atunci, obligatoriu ar fi trebuit să intre la atac cu tunul, ca și cum ar fi interceptat și ar fi tras asupra unei ținte de pe sol. Este foarte dificil să menții la vedere o țintă de dimensiunile astea.

Piloții zburau, cred eu, cu aproximativ 500 km /h, cel puțin. Executau și manevre, în așa fel încât să mențină în apropierea dronei și trebuiau să mențină la vedere. În momentul în care execuți atacul pe un obiectiv cu o suprafață de maximum doi metri, poți să pierzi foarte repede obiectivul. În condițiile în care nu au mai văzut drona, posibil ei au raportat că au pierdut controlul sau că n-au mai văzut-o. Sau au renunțat la atac au renunțat la doborârea dronei, efectiv din motive tehnice, adică nu au putut să o lovească. Așa văd eu lucrurile”, a explicat interlocutorul Gândul.

„Ne-am grăbit să ieșim cu un comunicat, după ce am văzut o dronă și nu am putut s-o dăm jos”

Generalul (r) Ștefan Dănilă a explicat și de ce, în astfel de cazuri, comunicarea din cadrul Ministerului Apărării trebuie să fie una mai formalizată, făcută, de regulă, de către specialiști care au expertiză în domeniu.

„Cred că nu s-au respectat regulile de comunicare la nivelul Ministerului Apărării, pentru că, spre deosebire de alte activități unde se poate comunica în stilul Donald Trump, la nivelul Ministerului Apărării și în domeniul securității naționale, la modul general, comunicarea trebuie să fie mai formalizată. Adică, să fie procedural făcută prin comunicate, prin declarații și făcute prin specialiștii care sunt acolo.

Ministrul poate să dea declarații, dar din punctul meu de vedere, nu ar trebui să se hazardeze să dea atât de ușor declarații. Sunt convins că ceea ce a declarat el vine în urma unui raport după misiune, pentru că după orice misiune de felul acesta se face un raport. Și cred că în acel raport se spune despre pierderea sau contact intermitent cu ținta. Cam așa sună.

Dar, din câte știu eu, este imposibil fizic să ai contact permanent cu o aeronavă cu viteză mică. Din punctul meu de vedere, ne-am grăbit să ieșim cu un comunicat, după ce am văzut o dronă și nu am putut s-o dăm jos. Ar fi trebuit să comunicăm numai după ce doboram o dronă.”

„Putem să spunem că nu este foarte eficient ca dronele să fie interceptate cu F16”

Fostul șef al Statului Major General al armatei recunoaște că acțiunea din aceste zile – care a stârnit diverse discuții, întrebări și controverse – ar trebui să fie una din care autoritățile cu decizie în domeniul apărării să tragă mai multe învățăminte.

„Nu putem să preluăm ca lecții învățate ce se întâmplă în Ucraina, pentru că noi suntem în stare de place, nu în stare de război. Nu putem să poziționăm suficient de multe mijloace antiaeriene la sol, în așa fel încât să acopere toată granița. Și atunci trebuie să găsim soluțiile cele mai eficiente, pentru a putea să și impunem celor care le spunem acum să nu mai trimită drone în spațiul nostru aerian, pentru că dacă spui că interzici trebuie să și poți s-o faci.

Și atunci va trebui să ne adaptăm Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, că spuneați de Legea 73. Noi avem Serviciul de Luptă Poliție Aeriană cu un anumit scop și acest scop pentru obiectivul stabilit –  adică misiunea era planificată, gândită să execute cu avioane F16 sau cu avioane de luptă – pentru că vorbeam de interceptarea unor aeronave care ar fi pătruns ilegal. Niște aeronave, ne gândeam la aeronave mari.

Acum, când vorbim de drone, va trebui să ne adaptăm serviciul și să vedem cu ce mijloace vom face Poliția Aeriană specifică pentru doborârea dronelor. Pentru că, la o analiză mai rapidă sau o analiză mai succintă, putem să spunem că nu este foarte eficient ca dronele să fie interceptate cu F16. Și atunci putem să căutăm alternative la acest mod de contracare„, a conchis generalul (r) Ștefan Dănilă.

Ionuț Moșteanu explică de ce drona rusească nu a fost doborâtă

Ministrul Apărării a prezentat luni un nou argument pentru care avioanele F-16 nu au doborât drona rusească. Potrivit acestuia, aeronavele militare au avut un contact „intermitent”, iar” dacă ar fi avut tot timpul contact vizual, poate ar fi dat-o jos”.

Ministrul Moșteanu recunoaște că aeronavele militare au pierdut, de fapt, contactul cu drona, din cauza „diferenței constructive” dintre avion și dronă.

„Contactul cu drona a fost intermitent. Dacă ar fi avut tot timpul contact vizual, poate ar fi dat-o jos, dar dat fiind diferența constructivă dintre avion și dronă, acest contact se pierde”, a precizat, luni, Ionuț Moșteanu.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Avioanele F-16, ineficiente în lupta cu dronele rusești? Explicațiile lui Moșteanu adâncesc și mai mult misterul: Contactul a fost intermitent/Diferența constructivă dintre avion și dronă
• Nicușor Dan, intimidat de dronele rusești? Ion Cristoiu: „Eu, cetățean român, n-am conștiința că la Palatul Cotroceni e cineva”
• Ministrul Apărării, reacție IRONICĂ, după ce Moscova a negat că drona ar fi fost de origine rusească : „Ce voiau? O poză cu eticheta” 
• Ambasada Rusiei la București sfidează România: „MApN a descoperit un alt OZN”. Drona ar fi fost, în realitate, „o provocare intenționată a Ucrainei”