Încă un moment RATAT în plan extern! România, din nou, FĂRĂ REACȚIE, de data asta în scandalul global „Lukoil”. În timp ce TOȚI vecinii noștri caută soluții DE URGENȚĂ la sancțiunile americane, România este paralizată de indecizie politică. Președintele Nicușor Dan așteaptă să decidă ALȚII pentru noi

La 2 săptămâni de când Trezoreria SUA, la solicitarea fermă a  Președintelui Donald Trump, a lovit Rusia cu sancțiuni majore asupra titanilor Lukoil și Rosneft –  ca să gripeze „mașina de război” ce avansează puternic în Ucraina, România este încă șovăielnică, nu ia nicio decizie și pare chiar pierdută pe un drum pe care nu înțelege încotro s-o ia. 

Lukoil – un jucător important pe bătrânul continent – a fost imediat prins între menghina Kremlinului și pământul european. Compania este un actor deloc neglijabil și la București. Însă, dacă o parte din vecinii României – Bulgaria, Ungaria,  Slovacia, Turcia – dar și Germania și China se adaptează sancțiunilor, iau măsuri urgente zilele acestea – și încearcă chiar să evite o „criză a benzinei”, la București este liniște și relaxare.

EDITORIAL Summitul B9 sau eclipsa Mării Negre

09:16

CONTROVERSĂ Presa ucraineană acuză „virajul eurosceptic și suveranist” al lui Nicușor Dan: „România riscă să se îndepărteze de Europa”

09:11

Gândul i-a întrebat pe oficialii români ce fac de 2 săptămâni și cum aplică sancțiunile SUA în condițiile în care compania vizată de sancțiunile lui Trump, Lukoil, „joacă” și la București. Aproape fără nicio surpriză, demnitarii României ori n-au știut exact ce să răspundă, ori au pasat responsabilitatea de la unul la celălalt.

Din nou, „pălăria” pare prea mare pentru România. Demnitarii români ori bagă capul adânc în nisipurile strategice mișcătoare, ori sunt ieșiți de tot din peisaj.

Lukoil în România: 320 de stații de distribuție, pe pierdere de profit și de angajați de la începutul războiului din Ucraina

Lukoil este cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia și administrează sute de benzinării din Europa. În România, compania rusească deține rafinăria Petrotel-Lukoil și rețeaua Lukoil România, care gestionează în prezent 320 de stații de distribuție. Ambele companii au ca acționar firma Litasco, cu sediul în Elveția.

Datele ministerului de Finanțe arată că, după începerea războiului din Ucraina, compania Lukoil a pierdut pe teritoriul României atât profitul pe care îl avea, cât și o mare parte din angajați.

De la 1321 de salariați declarați la Ministerul de Finanțe, înainte de război, Lukoil a ajuns să aibă în prezent de 6 ori mai puțin. La finele anului trecut, compania declara oficial o pierdere netă de aproximativ 29 milioane de euro.

• 2021: Profit 32 milioane € (1321 angajați)
• 2022: Profit 47 milioane € (896 angajați)
• 2023: Profit 70,7 milioane € (356 angajați)
• 2024: Pierdere 29 milioane € (203 angajați)

Recentele sancțiuni asupra Lukoil, în principal cele ale Statelor Unite și Marii Britanii, au afectat operațiunile de piață și transport, iar băncile nu mai vor să să le acorde finanțare, relatează Bloomberg.

Nicușor Dan, acum două săptămâni: „Cred că, în perioada următoare, ne vom alătura sancțiunilor”

Întrebat despre cum România aplică sancțiunile americane în condițiile în care Lukoil activează și în România, acum 2 săptămâni, după întâlnirea Consiliului European, Nicușor Dan a spus că el crede că țara noastră se va alătura totuși deciziilor SUA și UE. Cum va face mai exact acest lucru România? Nicușor Dan n-a fost foarte precis:

„A fost, inclusiv în discuția de azi despre pachetul 19 și pachetul 20 al Uniunii, rostit cuvântul Lukoil. Deci, până în acest moment, România a acționat solidar cu țările din Uniune, s-a alăturat pachetelor de sancțiuni. Cred că, în perioada imediat următoare, vom face la fel”, a spus președintele.

Întrebat de Gândul, ministrul Economiei, Radu Miruță, răspunde: „Nu este o decizie care are legătură cu Guvernul. Suntem preocupați de zona de producție și de datorii. Ministerul de Finanțe este responsabil”

„Decizia Statelor Unite cu privire la aceste sancțiuni pe plan internațional nu este o decizie care are legătură cu decizia Guvernului României. Cu privire la aceste sancțiuni care au fost aplicate acestor companii, suntem preocupați să vedem ce se întâmplă în zona de producție, care există pe teritoriul României. Există niște datorii ale acestor companii care, dacă pleacă, statul român trebuie să se asigure că aceste datorii nu vor rămâne istorie și vom rămâne din nou cu o pagubă. Sunt aspecte pe care Ministerul de Finanțe, cel care este responsabil de aceste datorii, care, din câte știu eu, le are foarte atent în vedere și identifică cea mai bună metodă pentru a securiza lucrurile pe teritoriul României”, a declarat Radu Miruță, întrebat de reporterul Gândul, cum a aplicat România sancțiunile americane din perspectiva activității Lukoil în țara noastră.

Am încercat să obținem un punct de vedere și de la ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, dar acesta nu a răspuns nici la apelul telefonic și nici la mesaje. Și Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a fost de negăsit.

Cu toate acestea, Ministerul Economiei a precizat săptămâna trecută că România a luat act de sancțiunile anunțate de Trezoreria SUA, dar înainte de a lua o decizie,  trebuie să vadă poziția pe care o va lua Uniunea Europeană. Ministerul Economiei a spus că a văzut că Lukoil încearcă să își vândă activele internaționale și va exprima un punct de vedere doar după clarificarea structurii acționariatului Lukoil.

Dar, lăsând declarațiile politicienilor la o parte, cine deține și cine va prelua acțiunile companiei rusești? Dat fiind dificultățile impuse de sancțiunile americane, compania rusească Lukoil a decis să își vândă activele către o firmă elvețiană, Gunvor, fondată de Gennady Timchenko, un oligarch apropiat de Vladimir Putin.  Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat pentru Politico că Lukoil va avea obligația să vândă rafinăria Petrotel din Ploiești.

Cum se poziționează rapid alte state la sancțiunile Lukoil? Vecinii din Bulgaria ar putea cere scutire de la SUA

Premierul Bulgariei, Rosen Jeliazkov, cere scutire de la SUA pe sancțiuni

Bulgaria explorează posibilitatea de a solicita o scutire de la noile sancțiuni americane de teama că aceste măsuri ar duce la o penurie de combustibil și la o reacție populistă în întreaga țară, relatează Politico. Bulgaria are o rafinărie în Burgas, deținută de Lukoil, care furnizează până la 80% din necesarul de combustibil al țării. Guvernul bulgar condus de Rosen Jeliazkov se teme că sancțiunile ar putea forța rafinăria să își oprească activitatea și astfel a cerut Washington-ului să o amânare a sancțiunilor după data de 21 noiembrie.

Ungaria se pregătește de „criza benzinei”. Orban insistă pentru „derogare”de la Donald Trump

Premierul Ungariei, Viktor Orban, va fi primit, pe 7 noiembrie, la Casa Albă, de Donald Trump

În aceiași situație se află și Ungaria, care a început să se pregătească pentru un deficit de petrol. Pe 7 noiembrie Viktor Orban va merge la Washington pentru a-i cere lui Trump o derogare de la sancțiunile asupra companiilor rusești. Până atunci, președintele american a declarat că, deși Orban este prietenul său, Statele Unite nu vor face excepții. Ungaria și Slovacia sunt dependente de petrolul rusesc între 86 și 100%.

Germania a primit „o scrisoare de confort” de la SUA ca Rosneft să fie scutită de la sancțiunile energetice

Germania, prin cancelarul Friedrich Merz, îi asigură pe americani că Rosneft este decuplată de la compania mamă

Germania stă mai bine la acest capitol, cel puțin deocamdată. Statele Unite au oferit asigurări Berlinului că activitatea din Germania a companiei ruse Rosneft va fi scutită de la noile sancțiuni energetice. Ministrul economiei, Katherina Reiche, a menționat că activele Rosneft din Germania nu mai sunt sub controlul Rusiei. Germania a primit din partea Washington-ului o „scrisoare de confort” prin care se recunoaște faptul că Rosneft din Germania este decuplată complet de compania-mamă din Rusia.

Turcia lui Erdogan execută imediat decizia lui Trump și oprește conducta de petrol a Kremlinului

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, s-a adaptat și el rapid sancțiunilor SUA împotriva companiilor ruse

Turcia închide afacerea cu petrol a Kremlinului și reduce brusc importul de petrol rusesc. Potrivit Reuters, cele mai mari rafinării turcești au început să treacă activ la materie primă din alte țări, după noile sancțiuni aplicate de SUA, Marea Britanie și Uniunea Europeană. Turcia este unul dintre primii trei cumpărători de petrol rusesc, după China și India.

Lovitura finală: China lui Xi Jinping renunță la petrolul rusesc

China a anunțat ieri că renunță la petrolul rusesc după noile sancțiuni impuse de SUA, anunță Bloomberg. Aproape 45% din exporturile către China sunt afectate. Exportul total de petrol rusesc în luna septembrie a scăzut cu 500.000 de barili/zi, cel mai scăzut nivel de la pandemia COVID-19.

În disonanță cu agitația din jur, în România este liniște: nici Consiliul Concurenței nu primise până zilele trecute nicio notificare despre o eventuală tranzacție privind activele Lukoil din România.

Cu 8-10 % din piața de distribuție de carburanți, Lukoil este al 3-lea cel mai mare jucător de pe piața petrolieră din România, după OMV Petrom și Rompetrol.

Ce se întâmplă cu întreaga afacere și cum va fi afectată piața din România în urma sancțiunilor SUA? Spre deosebire de vecinii noștri, Bucureștiul nu numai că nu este foarte interesat, dar chiar pare „decuplat”.