Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la legea care introduce un nou Registru Unic Electronic de Boli Transmisibile. Motivul sesizării este că legea implică stocarea datelor medicale ale pacienților și nu respectă dreptul persoanelor la viață intimă.
Președintele Nicușor Dan a făcut o nouă sesizare la CCR pe tema introducerii noului Registru Unic Electronic de Boli Transmisibile, pe motiv că ar încălca dreptul cetățenilor la date personale.
Liderul de stat argumentează că astfel de informații, folosite abuziv, ar putea cauza „consecințe ireparabile” asupra demnității și integrității persoanei respective.
„Stocarea datelor cu caracter personal, în special a celor referitoare la sănătate, pe întreaga durată a vieții unei persoane, indiferent dacă afecțiunile respective au fost vindecate sau nu, poate constitui o ingerință gravă a dreptului la viață privată, garantat de articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de articolul 7 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, întrucât divulgarea sau utilizarea lor abuzivă poate genera consecințe ireparabile asupra demnității, reputației și integrității persoanei, dacă nu sunt respectate principiile de minimizare, limitare în timp și scop determinat, cum sunt amintite în art. 5 alin. (1) din regulamentul mai sus amintit: „(1) Datele cu caracter personal sunt:(…) (c) adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate („reducerea la minimum a datelor”)”, se arată în sesizarea președintelui Nicușor Dan.
Președintele Nicușor Dan menționează că legile privind prelucrarea datelor cu caracter medical trebuie să protejeze confidențialitatea și să ofere garanții împotriva abuzurilor.
„Trebuie să avem reguli clare și precise, garanții împotriva abuzurilor și sancțiuni ferme pentru încălcarea confidențialității”, subliniază liderul de la Cotroceni.
„Este esențial de a stabili reguli clare și detaliate care ar reglementa domeniul de aplicare și implementarea măsurilor și ar impune exigențe minime privind, printre altele, durata, stocarea, utilizarea, accesul părților terțe, procedurile destinate conservării integrității și confidențialității datelor și distrugerea acestora, astfel încât justițiabilii să dispună de garanții suficiente împotriva riscului de abuz și arbitrar. (
Dreptul intern trebuie să ofere, de asemenea, garanții adecvate, că datele cu caracter personal care au fost înregistrate au fost protejate în mod eficient împotriva utilizării necorespunzătoare și abuzului (a se vedea în special articolul 7 al Convenției cu privire la protecția datelor)”, a transmis Administrația prezidențială.
De asemenea, documentul mai stipulează că obligația statului de a gestiona sistemul de asigurări medicale nu trebuie să încalce dreptul la viață intimă și privată.
„Obligația de a raporta și obligația de a colecta și înregistra/actualiza/consulta informațiile medicale ale pacientului în cadrul Registrului Unic Electronic de Boli Transmisibile reprezintă o măsură care sprijină realizarea obligației pozitive a statului de a asigura sănătatea publică, dar, în același timp, și o prelucrare a datelor cu caracter medical. Însă, exercitarea obligației pozitive a statului de a crea condițiile optime asigurării sănătății publice trebuie realizată cu respectarea garanțiilor asociate dreptului la viață intimă, familială și privată a pacientului”,
„Statului nu îi este permis ca, protejând un drept constituțional, să o facă în detrimentul celuilalt drept deopotrivă ocrotit, pentru că s-ar putea ajunge la situația în care afectarea acestuia din urmă să fie atât de puternică, încât avantajul inițial obținut să apară ca fiind nesemnificativ în această ecuație.
Prin urmare, la nivel normativ, complementaritatea și proporționalitatea trebuie să caracterizeze relația dintre cele două drepturi constituționale antereferite (așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 498/2018).
Cu toate acestea, dreptul de a obține rectificarea acestor date de către persoana vindecată, care nu mai este purtătoare a agentului patogen transmisibil, este anihilat, fiind afectat în însăși substanța sa, prin utilizarea sintagmei „se păstrează pe toată perioada de viață a persoanei vizate și nu pot fi șterse”, coroborat cu lipsa distincției dintre tipurile de boli transmisibile, așa cum am arătat anterior”, mai notează sursa citată.
Foto: Mediafax
Recomandarea autorului: