Romina Ferrari, reacție EXCLUSIVĂ pentru Gândul la taxele guvernului Bolojan: „Taxa pe LUX NU este pentru România. Italia, Franța au tot dreptul”

Propunerea guvernului condus de premierul Ilie Bolojan privind introducerea unei „taxe de lux” a stârnit reacții aprinse în mediul de afaceri și printre investitori. Una dintre cele mai ferme poziții a venit din partea Rominei Gingașu-Ferrari, soția omului de afaceri italian Piero Ferrari, care consideră că măsura ar putea afecta echilibrul economic al României într-un moment deja fragil.

„Consider că taxa de lux nu este o măsură potrivita acum pentru România, mai ales într-un moment în care țara noastră se confruntă cu numeroși factori care pun presiune pe economie și riscă să dezechilibreze piețele de business, automotive și real estate,” a declarat Romina.

Aceasta a subliniat diferențele majore dintre România și marile economii europene care au introdus taxe similare. Ca exemplu, Romina a menționat sistemul din Italia, unde taxa de lux pentru automobile scumpe este plafonată la aproximativ 3.000 de euro și calculată după criterii clare.

POLITICĂ Daniel Băluță, după ce a pierdut alegerile pentru Primăria Capitalei:”Rezultatul acesta este neconcludent”

21:08

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Doru Bușcu: Sunt deja 15 ani de când România nu mai ia în calcul soluțiile și ia în calcul o formă sinecurizată de leadership politic

21:05

„Italia, Germania și Franța au tot dreptul să aplice o astfel de taxă, pentru că sunt mari producătoare de bunuri de lux: automobile, iahturi, mobilă, fashion și tot ce ține de acest domeniu. La ei există industrie, există tradiție și există consum, deci este logic ca luxul să fie impozitat. În România, însă, nu exista fabrici producatoare de bunuri de lux,iar o asemenea măsură ar fi doar o improvizație fiscală aplicată în grabă. Dau un exemplu clar: în Italia, taxa de lux pentru automobilele scumpe ajunge până la maximum 3.000 de euro și este calculată după un tabel de criterii. La fel se întâmplă și în imobiliare, atunci când vorbim despre investiții în real estate și valoarea lor cadastrală corecta,” a mai adăugat aceasta. 

Deși susține principiul unei contribuții mai mari din partea celor înstăriți, antreprenoarea atrage atenția asupra necesității unei fiscalități echilibrate.

„Sunt absolut de acord cu taxarea oamenilor cu bani. Este firesc ca aceștia să contribuie mai mult la bugetul țării, mai ales când vedem cum, an de an, apar nume în topurile economice, dar nu vedem spitale sau aripi de spitale ridicate cu numele lor, așa cum se întâmplă în statele dezvoltate. Da, trebuie să existe taxe, dar ele trebuie să aibă sens, să fie corect calculate și să nu pună în pericol afaceri sau investiții într-o economie deja dezechilibrată,” a precizat Romina.

În final, Romina a comparat situația cu simbolul legendar al lui Robin Hood, dar a avertizat asupra riscului unor măsuri populiste:

„De aceea, cred că România are nevoie de o fiscalitate calculata, nu de măsuri pripite, menite doar să aducă niște bani rapizi la buget. Povestea lui Robin Hood, care lua de la bogați ca să dea la săraci, rămâne un simbol de justiție socială și există de secole. Sunt de acord cu acest principiu: cei bogați trebuie să contribuie mai mult. Dar contribuția lor trebuie să fie una calculată corect și cu adevărat folositoare societății,” a încheiat aceasta.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a introdus „taxa pe lux”, un impozit majorat pentru casele cu valoare de peste 500.000 de euro și mașinile de peste 75.000 de euro, de trei ori mai mare decât cel obișnuit. Măsura, menită să aducă venituri suplimentare la buget, a fost amânată inițial din cauza problemelor administrative, dar ANAF a stabilit termene clare de declarare și plată, avertizând că în caz contrar impozitul va fi aplicat din oficiu.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Andrei Gușă: „Oana Țoiu aruncă în DERIZORIU ce a mai rămas din prestigiul politico-diplomatic al României!”
• Robert Negoiță anunță REORGANIZAREA Primăriei Sectorului 3: „Mai puțini funcționari, mai mulți muncitori”
• Ministrul Energiei, Bogdan Ivan: „Încercăm să AMÂNĂM cu cel puțin 5 ani închiderea capacității de producție pe cărbune”