„Strategia haosului” în alegerile din Moldova. Probleme interne reale, alegători indeciși și frustrați: „NEMULȚUMIRI sociale profunde”

Partidul pro-european Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintelui Maia Sandu se confruntă cu o opoziție renăscută în alegerile parlamentare care vor avea loc în data de 28 septembrie. Rezultatul alegerilor nu va determina doar cine va forma un nou guvern, ci vor arăta și dacă un stat mic poate rezista în fața războiului hibrid care ar fi „orchestrat” de la Moscova.

În luna aprilie, Parlamentul Republicii Moldova a votat pentru organizarea de alegeri anticipate, o mișcare descrisă de președintele Camerei Reprezentanților, Igor Grosu, ca fiind „crucială” pentru a determina dacă țara va avansa spre integrarea cu Uniunea Europeană (UE) sau „va cădea sub influența Kremlinului”.

Votul le cere moldovenilor să facă o alegere clară între Europa, reprezentată de UE, și Eurasia, reprezentată de Rusia.

„Fie aruncăm la gunoi tot ce am realizat pe calea noastră spre modernizare și integrare în UE, fie înaintăm spre pace și dezvoltare”, a spus Grosu.

VIDEO Mărturisirea emoționantă a lui Anthony Hopkins de ziua lui. Sir „Hannibal” nu mai bea de o jumătate de secol

15:18

CONTROVERSĂ Noi detalii în cazul Rodicăi Stănoiu. Procurorii verifică dacă au fost accesate conturile bancare după moartea sa

15:08

Igor Grosu | Foto – Profimedia Images

„Prețurile la energie și alimente au crescut vertiginos”

Într-un articol publicat de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA), Kateryna Odarchenko notează că votul are loc la doar un an după ce Maia Sandu a câștigat, la limită, un referendum privind apartenența la UE.

Rezultatul, mai strâns decât se aștepta, a subliniat profundele diviziuni interne ale Moldovei, dar și influența destabilizatoare venită dinspre Moscova.

„Moldova se confruntă cu probleme interne reale. Aproape o treime dintre alegători rămân indeciși înaintea alegerilor care urmează – o reflectare a nemulțumirilor sociale profunde, care fac ca rezultatul să fie extrem de volatil.

Un segment semnificativ al electoratului, în special cei care înclină spre partidele pro-eurasiatice, se simt alienați de establishmentul pro-european.

Criticii susțin că PAS și aliații săi sunt tehnocrați, deconectați și pun prea mult accent pe reformele pe termen lung, în loc să se concentreze pe greutățile economice zilnice.

• Sărăcia a crescut cu peste opt puncte procentuale, ajungând la 34%, de când a început războiul de agresiune total al Rusiei împotriva Ucrainei vecine.
• Țara a acceptat cel mai mare număr de refugiați ucraineni pe cap de locuitor din lume, în timp ce prețurile la energie și alimente au crescut vertiginos în ceea ce era deja una dintre cele mai sărace națiuni ale Europei.

Partidele populiste pro-ruse au mult de lucru, în special în zonele rurale unde sărăcia este cea mai concentrată. Acestea au fost adesea mai eficiente ca comunicatori și sunt susținute de bugete pentru repararea trotuarelor, donații pentru școli sau pur și simplu cumpărarea de voturi – toate acestea rezonează într-o țară în care sărăcia este larg răspândită”, scrie Kateryna Odarchenko.

Frustrările alegătorilor, îndreptate către Maia Sandu

Partidele pro-europene duc lipsă de lideri carismatici, există alianțe slabe și dispute interne recurente, care le-au împiedicat capacitatea de a-și lărgi atractivitatea.

Și, deși UE a aprobat anul acesta un pachet de ajutor de 1,9 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) până în 2027, va dura ceva timp până când se vor acumula beneficii.

„Progresul către integrarea în UE și îmbunătățirile tangibile ale nivelului de trai au fost mai lente decât s-a promis, frustrările alegătorilor fiind din ce în ce mai mult îndreptate către Maia Sandu.

Atunci când obiectivele politice ale UE sau speranțele de îmbunătățire a standardelor de viață au stagnat, ea a avut dificultăți în a se conecta cu alegătorii și a arătat puțină înclinație de a construi legături cu alte grupări pro-europene.

Primul sondaj major din perioada oficială de campanie a sugerat că o coaliție va fi inevitabilă după 28 septembrie, subliniind cât de importantă va fi colaborarea între partide pentru viitorul Moldovei. Partidul PAS, aflat la guvernare, deține în prezent 63 din cele 101 locuri parlamentare, dar a scăzut în sondaje de la votul din 2021.

Sondajul iData Barometer, publicat în august, sugera că patru grupuri vor intra în următorul parlament: PAS cu 33,8% (în scădere cu aproximativ 20% față de 2021), Blocul Patriotic pro-rus, condus de fostul președinte Igor Dodon, cu 30,1%, în timp ce Partidul Nostru și Blocul Alternativ au cote mai mici din voturi (8,4%, respectiv 7,9%)”, continuă Kateryna Odarchenko.

Maia Sandu | Foto – Profimedia Images

„E greu de prezis ce se va întâmpla”

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo – care a fost aproape de a o învinge pe Sandu în cursa prezidențială din 2024 – conduce o coaliție de trei partide care vizează erodarea majorității PAS, în timp ce Blocul Patriotic este format din Socialiști, Comuniști, Inima Moldovei și Viitorul Moldovei.

E greu de prezis ce se va întâmpla, mai ales pentru că logica coaliției este departe de a fi transparentă în Moldova. Alianțele sunt adesea determinate de supraviețuirea pe termen scurt și de negocierile din culise, mai degrabă decât de proximitatea ideologică, ceea ce înseamnă că partidele nominal angajate în integrarea europeană s-ar putea găsi vulnerabile la influența Moscovei.

„Maia Sandu a avertizat că Rusia are 100 de milioane de euro de cheltuit pentru cumpărarea de voturi și finanțarea grupurilor aliate într-o operațiune coordonată dintr-un «punct de comandă unic» din Moscova.

Activitățile de influență includ:

• Rețele de cumpărare a voturilor alimentate de criptomonede.
• Proteste plătite și agitație stradală.
• Atacuri cibernetice asupra infrastructurii digitale a Moldovei.
• Campanii de influență folosind rețelele sociale, rețelele bisericești și influencerii online.

Poliția moldovenească a amendat deja peste 25.000 de persoane pentru participarea la scheme ilegale de finanțare, iar autoritățile au avertizat cu privire la Taito, o aplicație conectată la Telegram, despre care spun că este folosită pentru a distribui plăți ilicite.

Aceste amenzi sunt emise ca sancțiuni administrative de către poliție, fără a fi nevoie de o hotărâre judecătorească”, mai scrie Kateryna Odarchenko.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo | Foto – Profimedia Images

„Diaspora, o circumscripție electorală crucială”

Ilan Șor, un oligarh fugar care locuișete, acum, la Moscova, este un jucător cheie în încercările de a influența alegerile din Moldova.

Se pare că rețeaua sa le-a plătit protestatarilor până la 3.000 de dolari pentru a se alătura mitingurilor antiguvernamentale – scrie Kateryna Odarchenko – și a lansat A7A5, o criptomonedă stabilă bazată pe ruble, concepută pentru a spăla fonduri rusești și a le încasa prin intermediul burselor de pe piața neagră din Turcia, Emiratele Arabe Unite și Liban. Banii sunt apoi reciclați în politica moldovenească, evitând sancțiunile.

„Poliția și serviciile de informații din Republica Moldova au solicitat blocarea a 443 de canale TikTok, care împreună aveau peste 1,2 milioane de urmăritori și 4,5 milioane de vizualizări. Adesea deghizate în voci populare, conturile erau folosite pentru a promova blocuri susținute de Kremlin.

• Agenția de Design Social (SDA), cu legături cu Rusia, a fost implicată și în operațiuni precum «Doppelgänger», care creează site-uri media europene false pentru a promova știri pro-ruse.
• Aceste tactici sunt menite să erodeze încrederea, să amplifice polarizarea și să destabilizeze Moldova mult după ziua alegerilor, ca parte a ceea ce profesoara Christine Dugoin-Clément de la Sorbona numește o «strategie a haosului».

Iar efectele s-au răspândit dincolo de granițele țării. Cu aproape 250.000 de moldoveni eligibili să voteze din străinătate, diaspora este atât o circumscripție electorală crucială, cât și o țintă a eforturilor Moscovei”, avertizează Kateryna Odarchenko.

Strategii de interferență

În 2024, alegătorii din diaspora au susținut-o puternic pe Sandu, iar acesta ar fi un model pe care Kremlinul încearcă să-l perturbe.

„Consilierul pe probleme de securitate națională, Stanislav Secrieru, a avertizat asupra unui nou atac împotriva moldovenilor de peste hotare, menit să descurajeze participarea și să-i încurajeze pe cei care votează pentru proiecte susținute de Kremlin, promovate prin campanii de dezinformare susținute de Rusia.

Instrumentele utilizate – inclusiv criptomonede, manipularea diasporei și finanțarea sub acoperire – oglindesc strategiile de interferență observate în Ucraina, Balcani și statele UE.

Rezultatul alegerilor va avea o greutate mare, și nu numai pentru Chișinău. Dacă Rusia poate supune Moldova voinței sale, va încuraja campanii similare în alte părți. În schimb, dacă Moldova se opune, va demonstra că până și statele mici și vulnerabile pot face față strategiei Moscovei, cu sprijinul potrivit”, încheie Kateryna Odarchenko.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Inițiativa Savantului Nebun și remodelarea războiului modern prin IA. „Grupările jihadiste nu aderă la logica strategică clasică”
• NATO, testată de Rusia prin drone și dezinformare? Între acuzațiile Poloniei și argumentele Moscovei: „Kremlinul exploatează probleme sociale reale”
• Rusia renunță la singurul PORTAVION, dar rămâne periculoasă prin submarine și rachete. „Adaptează flota la războaiele pe care le poartă”
• Lukașenko aleargă după doi iepuri. S-a jucat cu Putin de-a războiul, la Zapad 2025, dar curtează SUA. „Are sabia lui Damocles deasupra capului”
• Kamikaze low-cost. Dronele rusești Gerbera pun pe jar Kievul și NATO. Costă cât o BICICLETĂ și fac ravagii