EXCLUSIV | ”Ucigașul de boschetari”, cel mai mare criminal în serie din România, ar putea fi eliberat condiționat: ”Îi ucidea cu pietre!”

Grigore Bota, criminalul în serie supranumit ”Ucigașul de boschetari”, ar putea fi eliberat în luna septembrie a acestui an sau chiar mai repede, după ce, în ultimii trei ani, a făcut mai multe cereri de eliberare condiționată, toate respinse de judecători. Deși cazul său nu a fost atât de intens mediatizat, anchetatorii au fost șocați de modul în care criminalul a acționat, de fiecare dată, transformându-se într-un ucigaș atunci când vreun boschetar îi refuza avansurile sexuale. 

Cofetar-patiser până după Revoluția din 1989, ulterior brancardier la Policlinica nr. 2 din Baia Mare, Grigore Bota a fost arestat și încarcerat în 22 august 2000. Avea 41 de ani când a fost condamnat, în luna februarie a anului 2002, prin sentinţa penală nr. 47/2002 a Tribunalului Maramureş, la 99 de ani de închisoare pentru trei crime.

Anchetatorii au susținut, însă, că bărbatul ar fi ucis cu sânge rece cel puțin 11 persoane, cadavrele acestora fiind descoperite pe ambele maluri ale râului Săsar.

În ultimii ani, Grigore Bota – care nu și-a recunoscut niciodată crimele în fața instanței, cu toate că făcuse asta în timpul urmăririi penale – a formulat șase cereri de eliberare condiționată, dar instanțele de judecată i le-au respins pe toate.

Ultima dintre aceste cereri a fost analizată de Judecătoria Baia Mare în 20 aprilie 2023, când instana i-a respins din nou solicitarea, dar a stabilit că ”Ucigașul de boschetari” poate cere, din nou, să fie eliberat condiționat după data de 27 septembrie a acestui an.

”Respinge cererea de liberare condiţionată formulată de condamnatul-petent Bota Grigore, deţinut în Penitenciarul Baia Mare în executarea pedepsei de 99 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 47/2002 a Tribunalului Maramureş. În temeiul art. 587 alin. 2 Cod procedură penală, stabileşte termen pentru reînnoirea cererii după data de 27.09.2023”, potrivit deciziei Judecătoriei.

”Deocamdată, nu a fost stabilit un termen pentru soluționarea acestei contestații”

Potrivit surselor Gândul, Grigore Bota a contestat această decizie și ar putea fi eliberat chiar mai repede, însă doar cu o condiție.

”Dacă Tribunalul Maramureș îi va accepta contestația depusă, Grigore Bota ar putea să fie eliberat condiționat chiar mai repede. Deocamdată, nu a fost stabilit un termen pentru soluționarea acestei contestații”, au spus surse judiciare, în exclusivitate pentru Gândul.

Chiar dacă este condamnat, practic, la închisoare pe viață, ”Ucigașul de boschetari” are dreptul să ceară liberarea condiționată, potrivit noului Cod Penal, pentru că a executat deja 20 de ani închisoare, minimul prevăzut de lege.

Grigore Bota trebuie să demonstreze, însă, în fața judecătorilor, că a avut ”o bună conduită în penitenciar”, mai spun sursele Gândul, și că ”și-a îndeplinit toate obligațiile civile”. Totodată, instanța trebuie să aibă convingerea că Grigore Bota, care în urmă cu peste 20 de ani ucidea cu pietre oameni ai străzii, s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.

Cazul ”Ucigașului de boschetari” nu a fost foarte mediatizat, la vremea respectivă, cu toate că, spun specialiștii, acest dosar ar putea ocupa primul loc într-un top al criminalilor în serie din România, cu cele unsprezece cadavre găsite pe malul râului Săsar, în anul 2000, înaintea unor cazuri mult mai cunoscute.

S-a reţinut că inculpatul, persoană cu atracţie sexuală spre persoane de acelaşi sex, în vara anului 2000, căutându-şi parteneri în rândul persoanelor fără locuinţă ce se adăposteau noaptea în tufişurile de pe malul râului Săsar din zona oraşului Baia Mare, a ucis prin lovituri aplicate cu pietre un număr de trei persoane, care nu au acceptat să întreţină cu el relaţii sexuale nefireşti”

Extras din sentința penală nr. 47 din 27 februarie 2002

”Ucigașul de boschetari” devenea agresiv atunci când îi erau refuzate avansurile homosexuale

Ancheta declanșată după descoperirea cadavrelor a arătat că Grigore Bota era un bărbat ”familist”, fiind căsătorit de 15 ani atunci când a început să ucidă.

Dar relațiile sexuale conjugale erau ”sporadice”, în acești ani ai căsniciei, au descoperit anchetatorii, iar în ultimii ani de dinaintea crimelor lipsiseră cu desăvârșire.

Mai mult, chiar ”Ucigașul de bochetari” le-a declarat anchetatorilor că, încă din tinerețe, obișnuia să întrețină raporturi sexuale orale cu alți bărbați. În cazierul său judiciar se specifica și că fusese arestat (1986-1987) pentru ”relații sexuale nefirești” cu alt bărbat.

Tocmai pe acest fond al frustrărilor sexuale a fost declanșată seria crimelor care l-au avut ca autor pe Grigore Bota, acesta începând să frecventeze zona Staţiei CFR Baia Mare şi malurile râului Săsar din zona municipiului Baia Mare, o zonă unde, pe timpul nopţii, își căutau adăpost diferiți boschetari.

Astfel, în cauză s-a stabilit că inculpatul îşi căuta parteneri sexuali în rândul categoriei de persoane din care făceau parte şi victimele, categorie faţă de care avea, în acelaşi timp, şi o mare aversiune, ceea ce explică reacţiile sale violente în momentul în care era refuzat”

Extras din Sentinţa penală nr. 47 din 27 februarie 2002

”Tulburare de preferinţă sexuală de tip homofil”

În perioada aprilie – august 2000, pe ambele maluri ale râului Săsar şi în apropierea Gării din Baia Mare au fost descoperite unsprezece cadavre, toate aflate în diferite stadii de descompunere. Inițial, cadavrele nu au putut fi identificate, însă identitatea a nouă dintre ele a fost ulterior cunoscută, prin mijloace dactiloscopice.

Conform informațiilor furnizate de Mihai Ion, specialist criminalist și șeful Biroului Criminalistic din cadrul Poliția Municipiului Sighetu Marmației, IPJ Maramureș, nouă dintre cadavre au fost găsite pe malul râului Săsar, iar alte două cadavre, în zona gării CFR din Baia Mare, în locurile frecventate de boschetari, după cum urmează:

• 22 aprilie 2000, malul drept al râului  Săsar – B. Marius Lucian;
• 15 mai 2000, în râul Săsar – Bălăjan Gavrilă;
• 15 iunie 2000, în zona gării CFR Baia Mare – Z. Teofil;
• 10 iulie 2000, în zona gării CFR Baia Mare – G. Ioan;
• 1 august 2000, în râul Săsar – A. Viorel;
• 4 august 2000, pe malul drept al râului Săsar – J. Alexandru;
• 12 august 2000, pe malul râului Săsar – B. Vasile;
• 16 august 2000, pe malul drept al râului Săsar – V.  Zoltan;
• 18 august 2000, pe malul stîng al râului Săsar – C.I.N. (schelet);
• 18 august 2000, pe malul drept al râului Săsar – C.I.N (schelet);
• 19 august 2000, pe malul drept al râului Săsar – B.  Ioan.

”Inculpatul a fost supus în timpul urmăririi penale unei expertize medico-legale psihiatrice, care a concluzionat că prezintă diagnosticul tulburare de preferinţă sexuală de tip homofil, că păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale şi că are discernământul păstrat în raport de faptele pentru care era cercetat.

Comisia de Avizare şi Control de pe lângă INML «Mina Minovici» Bucureşti a recomandat, însă, efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice (…) concluzionându-se că inculpatul Bota Grigore a prezentat la data comiterii faptelor, ca și în prezent, psihopatie antisocială, că a avut capacitate psihică de apreciere critica asupra faptelor de care este învinuit şi față de care discernământul a fost păstrat”, s-a menționat în Sentinţa penală nr. 47 din 27 februarie 2002.

O cronologie macabră întocmită de criminaliști

Specialistul criminalist Mihai Ion a prezentat, de altfel, și o cronologie macabră a crimelor care l-au avut ca autor pe Grigore Bota, considerat cel mai mare criminal în serie din România.

• 22 aprilie 2000 – a decedat la Spitalul din Baia Mare numitul B. Marius, care a fost atacat în parcul de lângă râul Săsar, probabil în timp ce dormea, întrucît la faţa locului nu au fost găsite alte urme; cauza decesului: „contuzie cerebrală cu fractură de calotă şi bază craniană, produse prin loviri active, repetate cu un corp dur de formă neregulată (probabil piatră)”.
• 15 mai 2000 – este găsit în râul Săsar un cadavru cu identitate necunoscută, cu pantalonii coborâţi înspre genunchi. În urma efectuării de comparaţiuni dactiloscopice, a fost stabilită identitatea acestuia în persoana numitului B. Gavrilă, stabilindu-se că şi acesta a fost lovit cu o piatră, în partea stânga a capului;
• 15 iunie 2000 – este găsit în apropierea gării CFR cadavrul numitului Z. Teofil, ce prezenta mai multe leziuni în zona capului. Iniţial s-a concluzionat că acesta a căzut din tren.
• 10 iulie 2000 – a fost descoperit în spatele staţiei PECO Shell, din apropierea gării CFR un cadavru cu identitate necunoscută, ce prezenta urme evidente de violenţă, respectiv o lovire activă în zona retroauriculară stânga. Ulterior a fost identificat în persoana lui G. Ioan, de 64 ani, cunoscut de mai mulţi ani ca boschetar. La autopsierea cadavrului, s-a constatat că moartea a fost violentă şi s-a datorat unei lovituri puternice cu un corp contondent dur, în momentul când victima avea capul sprijinit pe sol (dormea).
• 1 august 2000 – în râul Săsar, la circa 150 de metri de podul situat la intersecţia Bulevardului Republicii cu Independenţei, a fost găsit un cadavru cu identitate necunoscută, care prezenta leziuni craniene şi corporale. Medicii legişti au concluzionat, în urma efectuării autopsiei, că moartea s-a datorat asfixiei mecanice prin înec. Cadavrul a fost identificat ulterior, acesta fiind A. Viorel, persoană fără adăpost.
• 4 august 2000, pe malul drept al râului Săsar, în apropierea blocului nr. 24, de pe b-dul Independenţei, a fost găsit cadavrul unei persoane de sex masculin, ce prezenta o plagă zdrobită în zona retroauriculară stânga. În urma efectuării autopsiei, s-a stabilit că mecanismul producerii ei au fost loviturile active cu un corp dur, în timp ce victima se afla în poziţia culcat. În urma efectuării de comparaţiuni dactiloscopice, a fost identificată victima în persoana lui J.  Alexandru, de 39 ani.
• 12 august 2000 – a fost găsit pe malul drept al râului Săsar, parţial în apă, cadavrul unei persoane de sex masculin, la o distanţă de aproximativ 70 de metri de locul în care a fost găsit J. Alexandru. În urma efectuării cercetării locului faptei şi a examinărilor făcute de medicul legist, s-a stabilit că victima a fost lovită cu un corp dur, în timp ce dormea pe sol. După comiterea faptei, autorul a târât şi a aruncat cadavrul în apă, de la o înălţime de 25 metri. În urma efectuării de comparaţiuni dactiloscopice, a fost identificată victima în persoana lui B. Vasile, de 38 ani, cunoscut ca alcoolic şi om al străzii.
• 15 august 2000 – a fost găsit în albia secată a râului Săsar, la circa 20 metri în aval de locul în care a fost găsit J. Alexandru, un cadavru de sex masculin, acoperit cu pietre de râu, în stare avansată de descompunere, prezentând fracturi ale coastelor 1 şi 7, parasternal stânga şi transversală a vertebrei T8. Concluzia medicilor legişti a fost că leziunile erau create de un corp dur, prin extensie şi în nici un caz prin lovire activă, moartea datând de 2-3 luni. Lucrătorii criminalişti au reuşit ridicarea „mănuşii morţii” şi in urma efectuării de comparaţiuni dactiloscopice, au stabilit că victima era V. Zoltan, de 63 ani.
• 18 august 2000 – în urma acţiunilor de scotocire întreprinse de echipele de poliţişti pe malurile râului Săsar, au fost găsite două schelete. Primul, găsit pe malul stâng al râului Săsar, era acoperit parţial cu pietre şi pământ. Medicul legist a apreciat că moartea acestei persoane a survenit în urmă cu 4-6 luni. La nivelul calotei craniene, prezenta două fracturi (una la baza craniului şi cealaltă spre sutura sagitală), care au putut fi create în cadrul unei acţiuni de lovire cu sau de corpuri dure, neexcluzându-se posibilitatea vehiculării prin apă. Cel de-al doilea schelet, găsit pe malul drept al râului Săsar, aparţinând unei persoane de sex masculin, prezenta un traumatism cranian, care s-ar fi putut produce prin mecanism de loviri active cu corp contondent dur, cu suprafaţă limitată, neputându-se stabili legătură de cauzalitate între traumatismul cranian şi deces. Cu ocazia cercetării la faţa locului, au fost găsite fire de păr şi o proteză dentară. Cele două cadavre nu au fost identificate până în prezent.

• 19 august 2000 – pe malul râului Săsar a fost găsit cadavrul unei persoane aflate în stare avansată de descompunere. Concluzia medicului legist a fost că persoana respectivă a fost dezmembrată în două de câinii vagabonzi, iar calota craniană era despicată în mai multe bucăţi şi prezenta fracturi, rezultate în urma unor loviri cu sau de un corp dur. Lucrătorii criminalişti au ridicat „mănuşa morţii” de pe degetul mare al mâinii drepte, iar în urma efectuării de comparaţiuni dactiloscopice, s-a stabilit identitatea cadavrului în persoana lui B. Ioan, de 54 ani, din Baia Mare.

Profilul psihologic al ”Ucigașului de boschetari”

Înainte de a fi identificat de anchetatori, ”Ucigașului de boschetari” i s-a întocmit și un ”profil psihologic”, iar concluziile erau terifiante:

• bolnav psihic pe fond sexual sau cu deviaţie sexuală (victimele au fost găsite cu şliţul pantalonilor desfăcut sau cu pantalonii traşi în jos);
• laş, nu lasă victimei nici o şansă (lovea cu piatra direct din mână, în timp ce victima dormea);
• putea fi un homosexual timid sau care nu-şi mai găsea un partener;
• căuta victime, care întotdeauna au fost sub influenţa alcoolului şi probabil consuma băuturi  alcoolice cu ele.

După identificarea lui Grigore Bota, anchetatorii au stabilit și că ”Ucigașul de boschetari” a fost agresat sexual încă din perioada în care era minor și nu a avut niciodată o viaţă sexuală normală. În armată, Grigore Bota era cunoscut ca homosexual și amator de sex oral.

”Când s-a căsătorit (la 26 de ani), a făcut-o de formă, fără a avea o viaţă sexuală normală. Şi după ce s-a căsătorit, a frecventat baia comunală, unde-şi găsea parteneri. În anul 1989, a fost prins în flagrant în timp ce acostase un bărbat cu care a întreţinut o relaţie sexuală pe cale orală, fiind condamnat contravenţional.

Pe măsură ce a înaintat în vârstă, şi-a găsit tot mai greu parteneri de sex. A început să frecventeze locurile virane, unde-şi găsea parteneri printre boschetari, care, de cele mai multe ori, acceptau o partidă de sex oral pentru o sticlă de băutură. Când «propozabilii» ripostau fizic sau verbal, Bota Grigore îi anihila prin lovire directă, cu pietre găsite în câmpul infracţional”, au mai stabilit anchetatorii.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Polițistul care a comis masacrul de la Perla ar putea fi liber după 11 ani! E întreținut în penitenciar și vrea să-și deschidă un business

EXCLUSIV | Primul gigolo din România, devenit criminal în serie, a fost eliberat condiționat. Marian face primul Paște în libertate, după 20 de ani

EXCLUSIV | Temutul criminal Konstantinos Passaris încearcă din nou să scape din penitenciar. De ce îl consideră judecătorii și după 21 de ani de închisoare foarte periculos dacă este lăsat în libertate

Ce spunea celebrul procuror Marius Iacob despre crimele odiosului Marius Csampar. Ucigașul este acum vedetă pe internet