Care este necesarul de stocare a energiei în România? Sebastian Burduja încă militează pentru Hidrocentrala de la TARNIȚA: „Nu renunț, să știți”

Ministrul Energiei a subliniat, vineri, în cadrul unei conferințe de presă la un eveniment de profil, că nu renunță la susținerea proiectului lui de suflet, Hidrocentrala de la Tarnița – Lăpuștești, „o baterie naturală”, pentru care s-a reluat procedura, în contextul în care stocarea este una dintre principalele provocări ale sistemului energetic național, și pe fondul creșterii numărului și a capacității instalate a prosumatorilor.

Necesarul de stocare a energiei electrice în România este de câteva mii de megawați, conform estimărilor oficialilor, în condițiile în care numărul de prosumatori a crescut și este estimat să crească în continuare, iar capacitatea lor instalată să ajungă la nivelul celor două reactoare nucleare de la Cernavodă.

„Din datele pe care ni le-a furnizat din Dispecerul Energetic Național (DEN) din cadrul Transelectrica, ei au toată vizibilitatea asupra sistemului, necesarul este de 4.000 MW. Propunerea DEN-ului este ca jumătate să vină din baterii și jumătate de la hidrocentrale, cu acumulare prin pompaj”, a explicat Sebastian Burduja.

ACTUALITATE Adrian Severin: „Parlamentul trebuie să spună ce se întâmplă cu banii dați Ucrainei. Ei trebuie trecuți prin buget, nu dosiți”

23:30

SOCIAL Criză de sănii la nivel național. Românii au dat iama în magazine și le-au cumpărat: „Credeam că le-am văzut pe toate”

23:03

Totalul producției de energie din sistemul național, conform datelor în timp de vineri, ora 17:15, ale Transelectrica, este de 5.520 MW, din care zero în instalații de stocare.

Principalele apeluri

În ceea ce privește stocarea prin bateriile, ministrul a amintit că există un apel de proiecte  în curs, relansat prin PNRR, dar și două programe de finanțare prin Fondul pentru Modernizare.

„Apelul prin PNRR este primul apel din istorie în România finanțat de stat, de 200 de milioane de euro și el se închide pe 21 aprilie, deci urmează evaluarea și contractarea beneficiarilor. Apoi avem în Fondul pentru modernizare două apeluri pentru producție și autoconsum, unde, dacă îți instalezi baterii, ai un bonus de 10 puncte. Deci, beneficiarii care vor începe să aplice din 25 aprilie, când se lansează cele două apeluri cu bugetul total de 815 milioane de euro, buget generos, cu siguranță vor fi încurajați să-și instaleze și baterii”, a explicat Sebastian Burduja.

Titularul de mandat de la conducerea Ministerului Energiei a anunțat că specialiștii instituției pregătesc o schemă pe stocare din Fondul pentru modernizare, cu un buget estimat la o jumătate de miliard de euro, care să intre in dezbaterea comitetul din toamnă al Fondului pentru modernizare.

„Este undeva la finalul lui septembrie, asta înseamnă că până atunci trebuie să luăm avizul de la Consiliul Concurenței, trebuie să aprobăm schemă la DG (Directoratului General – n.r.) Competition, la Comisia Europeană și să putem să intrăm cu o aprobare a BEI (Băncii Europene de Investiții) și apoi în Fondul pentru modernizare. Deci aceea va fi o schemă dedicată doar pentru stocare. Pe viitor, în funcție și de performanțele contractelor pentru diferență (CfD), se poate gândi și o schemă CfD pentru stocare”,a explicat Sebastian Burduja.

„Nu există altă variantă decât să instalăm baterii prin schemele pe care statul român le susține și să facem ceea ce unii ar fi trebuit să facă de zeci de ani, și anumite hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Suntem singura țară din Uniunea Europeană cu geografia care permite astfel de investiții și care nu a fost în stare să ducă la bun sfârșit o asemenea hidrocentrală. Este mult mai utilă decât un câmp de baterii, mult mai utilă pentru că stochează energie pe o perioadă mult mai lungă și este mult mai prietenoasă cu mediul”, a spus Sebastian Burduja, care a reiterat ideea că bateriile pe baza tehnologiilor clasice au impact asupra mediului.

„Mai mult decât atât, știți bine că ele depinde un anumit furnizor în general, mineralele critice depind un anumit furnizor, nu vrem să creștem independența față de acel furnizor. De aceea eu și în Consiliul de miniștri de la Bruxelles tot timpul spun: Dați-ne un cadru favorabil hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj, în care să putem accelera pe de o parte procedurile de avizare de mediu, pe de altă parte să putem accesa mai multe finanțări, pentru că sunt proiecte costisitoare, sunt proiecte care nu se fac de azi pe mâine. Cred că Elveția a termina recent o asemenea investiție și a durat – vă dați seama în Elveția nu știu 10, 12, 14 ani, un număr de ani și nu și nu puțini”, a explicat ministrul Mediului.

În acest context, Sebastian Burduja a exprimat încă o dată sprijinul pentru Hidrocentrala de la Tarnița, unde există o nouă procedură, proiect pe care l-a repus pe tapet anul trecut, când a preluat mandatul.

„Nu renunț, să știți. E adevărat, din ceea ce comunică SAPE, există interes din piață încă. Deci nu e un proces la care eu să mă resemnez. Dar, dacă nu reușim nici acum, vom merge pe o variantă de parteneriat public-privat. Dar nu vreau să vorbesc despre asta până nu văd rezultatul procedurii de atribuire. În partenerul public-privat sunt parteneri mari, cu unii dintre ei m-au văzut, e de notorietate publică, ei ar putea intra încă de la momentul acesta. Nu avem studiu de fezabilitate, își asumă parte din costuri și apoi, la momentul în care avem SF, se rediscută ponderile în parteneriat, e un model relativ clasic. Dar nu avem cum să renunțăm la această investiție”, a explicat Sebastian Burduja.

Citiți și:

Ministerul Energiei anunță reluarea procedurii pentru proiectul hidrocentralei de la Tarnița – Lăpuștești, după anularea celei lansate în octombrie

Sebastian Burduja, scrisoare de intenție importantă semnată cu Lockheed Martin în SUA, pentru producția bateriilor de ultimă generație în România