Cum pierde România zeci de milioane de dolari din împrumuturi de la Banca Mondială

România riscă să piardă până la sfârșitul acestui an 60 de milioane de dolari din împrumuturi de la Banca Mondială dacă nu va reuși să cheltuie integral fondurile alocate, la această sumă urmând să se adauge, până la sfârșitul anului viitor, alte 250 de milioane de dolari, reiese dintr-un raport al Băncii Mondiale.

Între fotografiile ce surprind imagini din România și ilustrează prima pagină a raportului se numără și o poză care o înfățișează pe Elena Udrea, alături de fostul șef al CJ Dâmbovița Florin Popescu, la tăierea unei panglici.

Foto: worldbank.org

Autoritățile din România au în derulare 11 proiecte pentru care a primit de la Banca Mondială circa 1.650 de milioane de dolari. În general, proiectele au început în anii 2005-2006 și aveau ca termen de finalizare inițial 2010-2011, dar au fost restructurate, autoritățile având termene finale pentru cheltuirea banilor în 2012-2013.

Deja România a pierdut în acest an 14,6 milioane de dolari în cadrul Proiectului de închidere a minelor, care s-a încheiat la finele lunii mai. Raportul face referire la un singur proiect finalizat cu succes în acest an, în care autoritățile au reușit să cheltuiască integral fondurile alocate prin împrumut de către Banca Mondială.

Stadiul proiectelor finanțate de Banca Mondială:

– Reforma sectorului de sănătate

Aprobat în decembrie 2004, proiectul privind reforma sectorului de sănătate a fost prelungit în februarie 2011 și se va încheia pe 15 decembrie 2012. Valoarea totală a acestuia este de 206,5 milioane dolari, iar suma necheltuită încă se ridică la 10,5 milioane de dolari.

Obiectivul strategic al proiectului – care vine în continuarea unui alt program de finanțare a sectorului sanitar din România – îl reprezintă îmbunătățirea stării de sănătate în România, una dintre componentele lui fiind sprijinirea reabilitării unor maternități.

– Modernizarea sistemului de asistență socială

Proiectul a fost aprobat anul trecut în luna mai și este programat să se finalizeze în septembrie 2014. Valoarea totală a proiectului este de 710 milioane de dolari, raportul BM relevând faptul că, până la 15 martie, nici un dolar din acest împrumut nu a fost cheltuit de autoritățile române.

Scopul proiectului îl reprezintă îmbunătățirea sistemului de asistență socială prin întărirea performanței managementului, îmbunătățirea eficienței administrative, reducerea erorilor și a fraudelor. Nivelul cheltuielilor cu asistența socială în România a crescut de la 37,7% în 2009, la 45% în 2011, relevă raportul.

– Proiectul privind incluziunea socială

Proiectul a demarat în martie 2007 și se va încheia în februarie 2013. Valoarea totală este de 74,4 milioane dolari, din care 58,5 milioane dolari de la Banca Mondială, iar restul contribuției este asigurată de Guvernul român. Până în martie 2012, autoritățile mai aveau de cheltuit încă 34,7 milioane de dolari.

Între obiectivele proiectului se numără îmbunătățirea condițiilor de viață și a incluziunii sociale pentru segmentul populației de origine romă, precum și întărirea sistemului de asistență socială.

– Proiectul de modernizare a sistemului de irigații din România

Proiectul a fost aprobat în iulie 2003 și a devenit efectiv un an mai târziu. Pe 30 iunie a.c. proiectul, în valoare totală de 102,98 milioane dolari, se va încheia. Contribuția Băncii Mondiale este de 80 de milioane dolari, cea a Guvernului român este de 20,65 milioane dolari, restul fiind contribuția beneficiarilor.

La 15 martie a.c. România mai avea de cheltuit 11,9 milioane de dolari din cadrul proiectului care se va încheia pe 30 iunie, reiese din raportul Băncii Mondiale.

Proiectul are trei componente. Prima se referă la reabilitarea sistemului de irigații pe o suprafață de 100.000 de hectare și realizarea a opt stații de pompare care să acopere 90.000 de hectare. O altă componentă a proiectului este legată de reforma agenției de irigații (ANIF n.n.), cu sprijinul Ministerului Agriculturii.

– Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență

Proiectul, în valoare totală de 203 milioane de dolari, dintre care 150 milioane dolari de la BIRD (Banca Mondială), a fost aprobat în mai 2004, restructurat în 2010 și are ca dată de încheiere 30 iunie 2012.

Din cele 150 de milioane de dolari de la Banca Mondială, autoritățile din România mai aveau de cheltuit, la 15 martie a.c., o sumă de 22 milioane de dolari.

În raport se arată că din anul 1908 au fost înregistrate 14 cutremure de magnitudine 7 și peste această valoare și 18 inundații majore, afectând peste 2 milioane de persoane și cauzând pagube imense. Astfel, numai între 2005-2010, inundațiile au cauzat pierderi de peste 2 miliarde de euro. Documentul menționează și faptul că România este expusă și riscului de poluare a apelor din cauza accidentelor în domeniul minier.

– Proiectul modernizării sistemului de Informare și Cunoaștere în Agricultură (MAKIS)

Proiectul MAKIS a fost aprobat în noiembrie 2004 și a devenit efectiv în iunie 2005. În septembrie 2010 proiectul a fost restructurat, urmând să se finalizeze în septembrie 2012. Valoarea totală a acestuia este de 58,8 milioane dolari, iar din cele 43,9 milioane dolari de la Banca Mondială, autoritățile din România mai aveau de cheltuit la 15 martie a.c. o sumă de 15 milioane de dolari.

MAKIS este implementat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANVSA) prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP).
Principalele activități ale proiectului care nu au fost puse încă în aplicare sunt legate de lucrările de reabilitare / construcție la institutele de cercetare sprijinite în cadrul proiectului și achiziționarea de echipamente pentru patru institute de cercetare agricolă.

– Controlul integrat al poluării solului

Proiectul are o valoare totală de 81,6 milioane dolari, dintre care 68,1 milioane dolari de la Banca Mondială. A fost aprobat în octombrie 2007 și se va încheia în decembrie 2013. Până la 15 martie a.c. au fost cheltuiți doar 9,8 milioane de dolari.

Raportul BM menționează că agricultura românească este dominată de ferme individuale, existând aproximativ patru milioane de ferme de ce dețin între unul și 2.000 de hectare.

Împrumutul pentru controlul poluării solului cu nitrați va ajuta România să îndeplinească cererile din Directiva europeană privind conținutul de nitrați.

Sudul României figurează printre zonele din Uniunea Europeană în care apele subterane conțin niveluri crescute de nitrați, conform unui raport referitor la implementarea Directivei Nitraților, publicat de Comisia Europeană și bazat pe monitorizarea concentratiei de nitrați din apele subterane și de suprafață efectuată de Administratia Națională „Apele Române”.

Proiectul implică printre altele lucrări de canalizare și de epurare a apelor uzate și măsuri pentru reducerea riscului de îmbolnăvire din cauza consumului de apă infestată.

– Complementarea sprijinului financiar al UE pentru restructurarea agriculturii (CESAR)

În cadrul CESAR, România riscă să piardă 51,7 milioane de dolari, reprezentând 87% dintr-un împrumut de la Banca Mondială în domeniul restructurării agriculturii și din care autoritățile au accesat până la 15 martie a.c. doar 7,4 milioane dolari.

Proiectul, care se va încheia pe 30 iunie 2013, își propune, printre altele, să sprijine autoritățile din România în finalizarea înregistrării titlurilor de proprietate asupra terenurilor din zonele rurale și dezvoltarea piețelor terenurilor rurale.

– Închiderea minelor, refacerea mediului și regenerare socioeconomică

România a pierdut deja, în luna mai a.c., o sumă de 14,6 milioane de dolari dintr-un împrumut de la Banca Mondială, bani pe care nu reușise să în cheltuie până la 15 martie, reiese din Raportul BM. Proiectul privind închiderea minelor, refacerea mediului și regenerarea socioeconomică are o valoare totală de 117,4 milioane de dolari, dintre care 88,9 milioane dolari reprezintă contribuția Băncii Mondiale.

La suma de 14,6 milioane de dolari pierduți se adaugă alți 31 de milioane de dolari pe care partea română i-a anulat, la începutul acestui an, pe motiv că nu se poate încadra în termenul convenit. De altfel la începutul acestui an Ministerul Finanțelor a transmis o scrisoare către Banca Mondială prin care confirmă anularea a 31 milioane de dolari și reducerea sumelor împrumutului de la 120 milioane de dolari la 88,9 milioane de dolari.

În cadrul proiectului au fost închise 26 de mine și întreprinderi din domeniu.

– Economia bazată pe cunoaștere

Proiectul a fost aprobat în 2005 și se va încheia în februarie 2013. Valoarea totală este de 60 de milioane de dolari, sumă asigurată în totalitate dintr-un împrumut al BM, autoritățile române nereușit să cheltuie, până în martie a.c., o sumă de 24,6 milioane dolari.

Ministerul Comunicațiilor este responsabil de implementarea proiectului, între partenerii Băncii Mondiale numărându-se și Ministerul Educației, Ministerul de Interne și 255 de administrații publice locale.

– Reforma judiciară

În valoare de 171 de milioane de dolari, din care 81 milioane dolari de la Banca Mondială, proiectul reformei judiciare se va încheia în martie 2013. România mai are de cheltuit 81 de milioane de dolari din împrumutul acordat de instituția financiară internațională, din care a cheltuit 48 de milioane de dolari.

Proiectul își propune, printre altele, modernizarea a cel puțin 15 tribunale, consolidarea capacității administrative a instanțelor, sprijinirea gestiunii informațiilor în cadrul instanțelor, dezvoltarea instituțională a instituțiilor judiciare.

Raportul arată că au fost finalizate 10 contracte de reabilitare pentru sedii de tribunale, patru sunt în curs de finalizare.

– Proiectul de servicii municipale

Aprobat în 2006, proiectul a avut ca termene de finalizare luna iunie 2011 pentru una dintre componente și respectiv luna martie a.c. pentru componenta care se adresa Municipalității București. Valoarea împrumutului de la BM a fost de 131 milioane dolari, contribuția beneficiarilor – Primăria București și Primăria Arad – fiind de 38,9 milioane dolari. Banii din împrumutul BM au fost cheltuiți integral.

Proiectul a presupus, între altele, extinderea rețelei de alimentare cu apă, dezvoltarea rețelelor de canalizare și construirea unor stații pentru tratarea apelor reziduale.