Gândul demontează mitul reducerii deficitului bugetar. Cheltuielile guvernului Bolojan au depășit bugetul inițial, iar veniturile nu au fost realizate. Deficitul bugetar a crescut, de fapt

La începutul anului 2025 Guvernul Ciolacu, din aceeași coaliție, fără USR, îi cerea Parlamentului votul pentru buget. Deficitul bugetar ar fi urmat, conform programării, să fie de 7% din PIB. Cu toate astea, deficitul a ajuns, la final de 2025, la 7,7% din PIB. Gândul a analizat execuția bugetară și planificarea inițială, la început de 2025, și prezintă cifrele.

Deși veniturile prevăzute inițial erau situate la 668 mld. lei, în realitate s-au încasat doar 663 mld. lei. Execuția bugetară de la finalul anului, publicată ieri de Ministerul Finanțelor, demonstrează că proiecția de pe hârtie și realitatea din conturile statului român este extrem de diferită. Veniturile totale au rămas sub nivelul asumat de Executiv la începutul anului, cu 5 mld. lei, în timp ce cheltuielile guvernului au fost mai mari cu 7 mld. lei, deși taxele și presiunile fiscale au apăsat încontinuu pe umerii românilor. 

TEHNOLOGIE Cum arată Max1, robotul românesc dezvoltat pentru doborârea dronelor și stingerea incendiilor. Poate transporta încărcături de până la 850 kg

15:06

ACCIDENT Trafic restricţionat pe Autostrada Soarelui din cauza unui accident rutier. Șase mașini sunt implicate

14:58

Bugetul pe 2025, deși marcat de măsurile de austeritate ale guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, a fost mult prea optimist în previziuni. Deși veniturile estimate inițial erau de 668 mld. lei, acestea erau construite pe baza unei cote de TVA de 19% și, deși TVA-ul a fost majorat de la 1 august la 21%, veniturile prognozate în buget nu au reușit să fie atinse. De asemenea, creșterea prognozată de 16% a veniturilor nominale a fost mult prea mare chiar și pentru evoluția pozitivă a PIB-ului de 2,5%.

Cifrele publicate de Ministerul Finanțelor confirmă de ce nu a fost îndeplinită proiecția bugetară

Mai mult decât atât, scăderea veniturilor față de cele prognozate la începutul lui 2025 nu vine din neîndeplinirea planului la TVA, accize sau la impozitul pe profit și pe venit. Surprinzător, sau nu, neîndeplinirea planului vine din „scamatoria” pe care Guvernul a prezentat-o drept un succes, adică scăderea deficitului bugetar prin trecerea împrumuturilor pierdute din PNRR la venituri. În proiecția inițială, sumele primite de la Uniunea Europeană erau prevăzute la 88 mld. lei, însă execuția bugetară arată că doar 76 mld. lei au fost încasați. Deci, România a încasat cu 12 mld. lei mai puțin decât se prevedea. În paralel, când vine vorba de investiții, previziunile arătau o cheltuială de 150 mld. lei, din care au fost folosite doar 138 mld. lei.

Exact aceasta a fost problema semnalată și de Gândul în urmă cu câteva zile. Țara noastră a pierdut miliarde de euro din PNRR, bani care nu mai puteau fi recuperați, dar în același timp a prezentat în execuția bugetară venituri aferente PNRR care nu au fost încasate. Practic, Guvernul Bolojan a creat iluzia unei absorbții mai bune decât cea reală și a trecut „contabilicește”  împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB.

Unde a reușit Bolojan să colecteze la bugetul de stat și unde a pierdut

Când vine vorba de impozitul pe profit, sumele sunt egale cu cele din Strategia fiscal bugetară prezentată la începutul lui 2025, iar la capitolul impozit pe venit, încasările au crescut cu 2 mld. lei. Așadar, Finanțele au adunat din impozitul pe salarii și venit 59 mld. lei, față de 57 mld. lei cât era estimat la începutul anului. La capitolul TVA, încasările au fost mai mici cu 2 mld. lei decât cele prognozate deși TVA-ul a crescut de la 1 august 2025 de la 19% la 21%. În cazul accizelor, s-a întâmplat același lucru iar încasările au fost mai mici cu 1 mld. lei decât cele din proiecția inițială a Guvernului. În schimb, contribuțiile de la CAS au fost mai mari cu 2 mld. lei decât cele estimate, astfel că contribuțiile de asigurări au fost în total 208 mld. lei, în loc de 206 mld. lei. De asemenea, veniturile nefiscale au fost mai mari cu 1 mld. lei decât prognoza Guvernul.

Sursa: Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2025-2027

Cheltuielile statului au fost mai mari decât previziunile. Austeritatea a rămas doar pe hârtie

Așa se face că execuția bugetară de la finalul anului reflectă că pe tot ceea ce reprezintă venituri, care nu sunt din PNRR, au fost cu 7 mld. lei mai mari decât estimările inițiale de buget. La capitolul cheltuieli, deși Bolojan a declarat că 2025 va fi anul austerității, acestea au înregistrat o creștere cu 7 mld. lei față de cele estimate. Derapajul a fost tocmai la bunuri și servicii, care au ajuns să fie aproape de 101 mld. lei, cu 6 mld. lei mai mult decât bugetarea inițială de 95 mld. lei.

Sursa: Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2025-2027

Dacă trecem și peste „cosmetizarea” cifrelor care au arătat că deficitul bugetar al României a scăzut, cel mai probabil, acesta s-ar fi situat aproape de aceleași niveluri ca în anul precedent și nu sub ținta ambițioasă pe care și-a asumat-o Guvernul. În 2024, deficitul a fost de circa 8,65% din PIB, conform datelor oficiale publicate anterior.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Gândul a avut dreptate. Cifrele oficiale de la Ministerul Finanțelor confirmă „scamatoria” contabilă prin care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar în 2025
• Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, desființează „scamatoria deficitului”: „Nu vreau să cred că dați dovadă de analfabetism bugetar”
• Guvernul Bolojan s-a împrumutat anul trecut mai mult decât avea nevoie. Ce se va întâmpla cu banii rămași