Guvernul se pregătește de o criză a forței de muncă și aduce și bani la buget. Cu cât a crescut numărul străinilor care pot lucra în România

Guvernul a aprobat miercuri dublarea numărului de lucrători străini pentru anul 2021, în perspectiva unei cereri sporite de angajați în unele sectoare unde nu sunt disponibili lucrători români. O (re)tensionare a pieței muncii este estimată pentru a doua parte a anului și de Banca Națională a României. Mai mult, susține Ministerul Muncii, care a propus mărirea contingentului, sunt atrase la buget, pe lângă taxele și impozitele aferente muncii cu forme legale, și sume semnificative din tarifele pe care trebuie să le plătească angajatorii pentru avizele muncitorilor străini.

Contingentul e lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă din România în anul 2021 a fost dublat, de la 25.000, număr aprobat la finalul anului trecut, la 50.000, conform unui proiect de Hotărâre de Guvern adoptat în ședința de miercuri a Executivului.

ACTUALITATE Adrian Severin: „UNGARIA a vrut să rămână cu jumătate de imperiu după Primul Război Mondial”

01:00

MARIUS TUCĂ SHOW Adrian Severin: „Am susținut NEUTRALITATEA și federalizarea Ucrainei”

23:45

Admiși pentru cererea ce nu poate fi acoperită de români

Proiectul a fost adoptat la inițiativa Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), care l-a avut în dezbatere publică. Potrivit unei informări a MMPS ulterioară adoptării, „suplimentarea contingentului de lucrători răspunde necesității de a asigura forţa de muncă cerută în unele sectoare de activitate, care nu poate fi acoperită de lucrătorii români, și previne situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale”.

Reprezentații Ministerului Muncii precizează că decizia a fost luată, având în vedere potențialul de dezvoltare economică a României, ca urmare a creșterii numărului de cereri de eliberare a avizelor de angajare de la începutul anului până în prezent față de perioada similară a anului anterior, darși a numărului locurilor de muncă vacante declarate de angajatori.

„Cei 25.000 de străini care ar putea fi încadraţi în muncă sau detaşați în România, urmare suplimentării pentru anul 2021 a contingentului de lucrători străini nou – admişi pe piaţa forţei de muncă din România, ar reprezenta aproximativ 0,44% din numărul salariaților activi, care, la sfârșitul lunii mai a.c. era de 5.625.089, potrivit datelor publicate de Inspecția Muncii. Prin promovarea migraţiei legale în beneficiul societății românești, precum și în beneficiul imigranţilor şi al statelor lor de origine, obiectivul principal al autorităţilor române este de a maximiza efectele pozitive şi de a limita efectele negative ale migraţiei în scop de muncă”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG, adoptat miercuri de Guvern.

Un alt avantaj subliniat de Ministerul Muncii îl reprezintă banii încasați la buget, în afară de taxe și impozite legale, din tarife: „Eliberarea celor 25.000 de avize de angajare/detașare pentru lucrători străini nou – admişi pe piaţa forţei de muncă din România aduce venituri la bugetul de stat, având în vedere că la eliberarea avizelor de angajare/detaşare, angajatorul/beneficiarul prestării de servicii plăteşte un tarif în lei, echivalent a 100 euro raportat la cursul oficial al Băncii Naţionale a României la data efectuării plăţii iar pentru eliberarea avizului de angajare pentru lucrători străini sezonieri angajatorul plăteşte un tarif în lei, echivalent a 25 euro raportat la cursul oficial al Băncii Naţionale a României la data efectuării plăţii”. Astfel, potrivit unui simplu calcul, sumele intrate la buget ar putea să ajungă, doar pentru efectivele suplimentate, la o valoare între 625.000 – 2,5 milioane de euro.

Ce spun cifrele oficiale

Conform datele comunicate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, citate de MMPS, în perioada ianuarie – mai a acestui an, numărul total de locuri de muncă vacante era de 160.405, față de 156.085 în aceeași perioadă a anului trecut, în creștere cu 2,77%, din care 29.995 comunicate în mod repetat de angajatori.

Mai mult, argmentează MMPS, potrivit datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, de la începutul acestui an și până la sfârșitul lunii iulie au fost eliberate 17.196 avize de angajare (adică 68,7% din total) și pentru același interval de timp sunt în curs de soluționare alte 3.620 de solicitări de eliberare a avizelor de angajare.

În anul pandemic 2020 numărul cererilor a scăzut cu 14,5% față de 2019. Astfel, la finalul anului trecut fuseseră înregistrate 28.721 de cereri pentru eliberarea avizului de angajare, cele mai multe, 32,5%, pentru București, apoi Ilfov (12,3%), Constanța (9,7%), Timiș (5%), Iași (3,8%), Brașov (3,8%) și Prahova (3,5%).

Cele mai multe avize (95,6%) au fost pentru lucrători permanenți, iar restul de 2,7%, pentru detașați.

Conform raportului IGI pe 2020, cele mai multe avize aau fost solicitate pentru lucrători din Turcia – 4.075 (14,2%), Nepal – 3.809 (13,3%), Sri Lanka – 3.772 (13,1%) și India – 3.392 (11.8%).

Pentru 2020 fuseseră eliberate 27.258 de avize, în contextul în care contingentul aprobat pentru tot anul fusese de 30.000.

BNR estimează o „(re)tensionare” a pieței

Creșterea economiei și implicit optimismul unor angajatori ar putea duce la un deficit al forței de muncă în a doua parte a anului, pentreu unele sectoare, potrivit unei analize a Bancii Naționale a României (BNR), inclusă în Raportul asupra inflației din august 2021, dat publicității luni, 9 august.

„Condițiile de pe piața muncii s-au ameliorat în perioada aprilie-mai 2021 față de debutul anului, pe un fond de optimism în rândul operatorilor economici privind activitatea economică viitoare, generat de perspectiva îmbunătățirii situației medicale și a relaxării restricțiilor. Chiar dacă pentru moment piața muncii rămâne relaxată, revenirea rapidă a activității economice creează premisele unei (re)tensionări începând cu a doua jumătate a anului 2021, persistând totuși unele incertitudini legate de evoluția situației epidemiologice”, se arată în documentul citat.

Potrivit BNR, au fost vizibile intensificări de ritm la capitorul câștigurilor în sectorul construcțiilor, în comerț și în servicii, iar unele semnale din piață, potrivit cărora angajații/candidații ar câștiga din nou putere de negociere în fața angajatorilor, sugerează că în perioada următoare există premise pentru creșteri salariale în sectorul privat.

„Traversarea unui vârf de cerere, ulterior unei perioade de cerere amânată (date fiind contextul economic caracterizat de incertitudine ridicată și accesul limitat sau inexistent la anumite servicii recreative în lunile anterioare), este de natură să conducă la o reintensificare a competiției pentru forța de muncă în rândul firmelor. De altfel, tot mai multe informații publicate de agențiile de recrutare online arată că a doua parte a anului 2021 ar urma să readucă în prim-plan problemele privind deficitul de personal calificat/specializat cu care se confruntă țara noastră, factor care, alături de problemele legate de aprovizionarea cu materii prime, ar putea împiedica o redresare mai rapidă a activității”, atrag atenția specialiștii BNR .

Banca centrală arată că s-au observat extinderi ale schemelor de personal s-au observat în toate marile sectoare economice, reflectând optimismul în creștere al operatorilor cu privire la activitatea economică, generat de semnalele privind îmbunătățirea situației medicale în perioada analizată; ritmuri mai alerte ale angajărilor au avut loc în domeniile stimulate de contextul pandemic (sănătate, IT, servicii de curierat) sau în construcții.

„Cu toate că rata locurilor de muncă vacante a înregistrat o cvasistagnare în trimestrul I 2021, cele mai recente sondaje indică o creștere a cererii de forță de muncă în marile sectoare economice, o revenire a încrederii observându-se inclusiv în cazul serviciilor. Media rezultatelor Sondajului CE-DG ECFIN aferente perioadei aprilie-iunie 2021 relevă o îmbunătățire considerabilă a soldului conjunctural, până la valori superioare atât nivelurilor pre-pandemice, cât și mediei pe termen lung în principalele sectoare economice. O imagine similară oferă și studiul Manpower pentru trimestrul III 2021, cercetarea arătând, în plus, că toate categoriile de companii se așteaptă să  angajeze, intenția fiind mai pronunțată în cazul firmelor mari”, au conchis analiștii BNR.