EXCLUSIV PNRR. Ionuț Dumitru, economist șef Raiffeisen Bank: La ritmul investițiilor de-acum, ne trebuie câteva sute de ani să putem mișca ceva în agricultură

Pentru agricultura nu sunt prevăzute alte alocări, în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), exceptând cele 230 de milioane euro pentru desecări, iar proiectul privind refacerea sistemului de irigații, în valoare de 6,5 miliarde de euro, de care se legau atâtea speranțe ale fermierilor, a fost respins din motive de ”diferență de viziune foarte mare” – varianta oficială, a comentat pentru Gândul Financiar Ionuț Dumitru, profesor la Academia de Științe Economice București și Economist şef Raiffeisen Bank.

România pierde astfel o oportunitate uriașă pe zona de irigații în agricultură, în opinia acestuia. ”Nu știu care este cauza, dar este păcat”, spune analistul, care recunoaște că până la urmă era și greu de crezut că irigațiile vor fi pe lista PNRR, după cum era conceput proiectul care presupune, în primul rând, un consum foarte mare de energie și de apă, în condițiile în care nu prea știm exact ce resurse de apă avem și cum le gestionăm.

SOCIAL Persoanele fizice vor plăti mai mult la impozite pe locuințe, din 2026. Creșteri de 80% pentru proprietari

12:21

AI AFLAT! „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” începe luni, 29 decembrie, de la ora 15.00, pe Gândul. Invitat: Ion Cristoiu

12:20

Pe de altă parte, Ionuț Dumitru declară că pentru România va fi foarte greu să pună la punct sistemul de irigații de dinainte de 1989, pentru că este nevoie de o sumă foarte mare pentru investiții, fiind necesară probabil și o reevaluare a principiilor de funcționare ale acestuia.

Este o veste foarte proastă faptul că nu avem irigațiile în PNRR, necesarul de investiții este foarte mare – 20 miliarde euro –  și nu cred că avem resursele bugetare proprii necesare să putem face aceste investiții. In ritmul în care s-a investit în irigații în ultimii ani, adică câteva zeci de milioane de euro pe an, cred că ne trebuie câteva sute de ani. Este ridicol – Ionuț Dumitru, economist șef Raiffeisen Bank.

Cât despre panourile fotovoltaice pe care Ministerul Agriculturii avea de gând să le instaleze deasupra canalelor pentru a produce energia necesară, analistul spune că dincolo de dificultatea punerii în practică a unui astfel de proiect pe mii de hectare, mai există și problema furturilor.

„Nu știu dacă era o soluție potrivită, cine păzea în primul rând panourile fotovoltaice? În  momentul acesta, ANIF are resurse extrem de limitate. Să ne imaginăm că stă cineva să păzească panourile pe mii de kilometri pe canale, cred că  este o iluzie, nu cred că aceasta este soluția”, a precizat Ionuț Dumitru.

Bani de la buget?

Dacă ministrul Agriculturii Adrian Oros este optimist și speră să obțină de la buget ce nu a reușit să primească de la CE, Ionuț Dumitru nu este de aceeași părere și, de altfel, nici nu crede că România va putea să susțină o investiție atât de mare doar din resurse proprii.

„Nu este fezabil să finanțăm o sumă atât de mare din buget. Nu avem bani în buget de ordinul a 20-25 de miliarde euro nici 10-20 ani de acum înainte. Putem să facem un calcul, dacă am eșalona pe vreo 10 ani acest buget ar însemna două miliarde de euro pe an, adică 1% din PIB numai pentru irigații în fiecare an cheltuieli suplimentare, în condițiile în care constrângerile bugetare sunt foarte mari”, a precizat Ionuț Dumitru.

O veste bună pentru fermieri ar putea fi faptul că se așteaptă atât producții, cât și prețuri bune în acest an, ceea ce i-ar ajuta să recupereze pierderile suferite anul trecut din cauza secetei.

„Din fericire, perspectiva pentru agricultură este una bună în momentul de față. Din păcate, agricultura suferă de această volatilitate mare la condițiile climatice, tocmai de aceea era de dorit să facem aceste investiții, pentru că suntem meteo dependenți, iar un an secetos cum a fost 2020 poate cauza pierderi foarte mari și poate destabiliza pe mulți agricultori”, a tras un semnal de alarmă Ionuț Dumitru.

Comisia Europeană a dezmințit, vineri, că ar fi respins Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trimis de România, așa cum s-a vehiculat în spațiul public, anunțând că a început o evaluare aprofundată a planurilor de redresare și reziliență pe care le-a primit. Executivul european a acceptat și o prelungire a perioadei de evaluare solicitată de România.

România ar urma să primească prin PNRR fonduri de 29,2 miliarde euro pentru refacerea și relansarea economiei naționale în urma pandemiei Covid – 19.