Primul termen de judecată a extrădatului Alexandru Bălan, 11 mai 2026! Enigmele dosarelor de divulgare de secrete de stat din România și Moldova

Predat astăzi autorităților din Republica Moldova în baza deciziei de extrădare dată în 18.04.2026 de Curtea de Apel București în vederea executării pedepsei de un an și șase luni închisoare, fostul director al Serviciului de Informaţii şi Securitate din țara vecină, Alexandru Bălan, rămâne legat de instanțele din România cu o cauză aflată pe rolul instanței.

Vezi galeria foto
15 poze

Alexandru Bălan a fost trimis în judecată de DIICOT în data de 26 februarie 2026, sub acuzația de tentativă la infracțiunea de divulgare de secrete de stat.

FLASH NEWS Ce prevede Articolul 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Liderii UE au cerut Bruxellesului să clarifice modul în care ar funcționa

14:49

FLASH NEWS Bolojan lasă să se înțeleagă că miniștrii demisionari ai PSD erau buni, dar îi strica partidul din care făceau parte

14:31

Bălan rămâne un spion dovedit în favoarea rușilor pentru Republica Moldova și condamnat ca atare la Chișinău, dar prin prisma acestui dosar instrumentat de DIICOT central, el este inculpat și judecarea sa va dura ceva vreme dacă trece de camera preliminară, timp în care cazul rămâne cu câteva enigme neelucidate.

Prima enigmă din dosarul trimis spre judecare în România la începutul acestui an este legată de identitatea personajelor care apar în rechizitoriul procurorilor, cu care Alexandru Bălan s-ar fi întâlnit în diverse locații din UE și unde ar fi avut loc așa zisă tentativă de divulgare de secrete de stat ce țin de securitatea României. Aceste personaje care ar fi din structura KGB a Republicii Belarus au și ele nume, dar nici acum- susțin surse apropiate anchetei, nu se știe mai mult despre ele, cum ar fi adevărata lor identitate. Și nici unde ar fi acești KGB-iști de găsit și de citat pentru a fi audiați măcar în timpul procesului care se află în faza de cameră preliminară, prim termen fiind 11 mai, la Curtea de Apel București.

A doua enigmă este legată de secretele de stat evidențiate de rechizitoriu ca fiind obiectul “tentativei” de divulgare a acestora către KGB-iștii din povestea acestui “James Bond” de Chișinău. Nu se știe, deocamdată, despre ce secrete de stat e vorba în ecuația aceasta a spionajului în defavoarea securității României, întrucât la dosar nu există niciun document clasificat, motiv pentru care apăratorul acestuia nu a avut nevoie să solicite ORNISS pnetru a putea avea acces la astfel de documente.

Cert este că Alexandru Bălan e acuzat de DIICOT că „începând cu anul 2024, prin acte materiale repetate, dar în baza unei rezoluții infracționale unice, a intrat în contact cu ofițeri de informații din cadrul Comitetului Securității de Stat-KGB al Republicii Belarus, atât prin realizarea a două întâlniri, în Budapesta-Ungaria, în regim clandestin, cu adoptarea unor multiple măsuri de protecție contrainformativă, cât și prin poșta electornică, urmărind prin cele două modalități de comunicare transmiterea unor date/infromații cu caracter secret de stat, precum și transmiterea unor rapoarte informative care conțineau informați având caracter secret de stat, realizarea de instructaje și efectuarea de plăți în contrapartidă cu serviciile prestate”.

Conform anchetatorilor români, la momentul efectuării percheziției domiciliare de la începutul lunii septembrie 2025, când Bălan a fost și reținut, acesta deținea două documente conținând informații secret de stat a căror transmitere ar fi pus în pericol securitatea națională a României.

Interesant este și faptul că, la momentul reținerii lui Alexandru Bălan de către procurorii români, acuzația inițială a fost de divulgare de secrete de stat, dar a fost schimbată ulterior în tentativă la divulgarea de secret de stat, ceea ce înseamnă că, în viziunea procurorilor, acesta era pe cale de a divulga aceste secrete dar nu a mai mers până la capăt sau nu a mai avut cum. Filajul și monitorizarea celor două întâlniri clandestine ale lui Bălan cu KGB-iștii se regăsesc în procesele verbale și informațiile obținute de autoritățile române de la autoritățile judiciare din Cehia. Sesizarea din oficiu a DIICOT a fost făcută de un general de brigadă din SRI.

A treia enigmă legată de Alexandru Bălan o reprezintă pedeapsa prea mică dată de judecătorii de la Chișinău pentru acte de trădare în defavoarea Republici Moldova. Doar un an și șase luni închisoare, în condițile în care Codul penal din Republica Moldova pedepsește infracțiunile legate de trădare sub toate formele ei cu închisoarea de la 12 la 20 deani sau detenție pe viață.

Recomandarea autorului:

Spionul moldovean care vindea secretele României către Rusia este extrădat. Imagini în premieră

Ministrul Radu Miruţă caută specialişti care pot construi drone militare cu explozibil. Academia Tehnică Militară organizează concurs