Raport devastator. Cenzura și supravegherea din China, la un alt nivel. Cum sunt „monitorizați” 1,4 miliarde de cetățeni cu ajutorul IA. „Sisteme de control eficiente, intruzive, închisori «inteligente» unde este urmărită chiar și starea de spirit a deținuților”

China se poziționează, la nivel tehnologic, în primele locuri ale clasamentului mondial, iar apetența Beijingului pentru surclasarea adversarilor, prin orice mijloace, este deja notorie. Conflictul din Ucraina „secătuiește” Rusia de resurse, iar China profită de situație și își întărește poziția într-un ritm constant. Dacă economia chineză are motoarele turate la maximum și pune pe gânduri o planetă întreagă, regimul de la Beijing nu „uită” nici de cenzură și nici de supravegherea atentă, pas cu pas, a propriilor cetățeni.

Acum, pe măsură ce inteligența artificială (IA) devine parte integrantă din viața de zi cu zi, conducerea Chinei s-a adaptat rapid, iar „monitorizarea” cu ajutorul IA s-a transformat în realitate mult mai repede decât se anticipa.

MEDIU Un nou cutremur produs în Vrancea, duminică, 21 decembrie. Ce magnitudine a avut

13:36

VIDEO Ilie Bolojan povestește ce făcea la Revoluție. Premierul României: „Ce s-a întâmplat după aceea, sigur, se poate discuta”

13:25

• Potrivit unui raport publicat de Institutul Australian de Politici Strategice (ASPI), Partidul Comunist aflat la putere în China folosește inteligența artificială pentru a intensifica supravegherea și controlul celor 1,4 miliarde de cetățeni ai săi.
• Cu ajutorul AI sunt anticipate eventuale demonstrații publice care ar deranja regimul și, mai mult, este monitorizată chiar și starea de spirit a deținuților.

O armată de cenzuri online a Chinei își întreține Marele Firewall

Ecosistemul tot mai mare de instrumente chineze de supraveghere și cenzură bazate pe inteligență artificială, pe care întreprinderile mici și mijlocii le dezvoltă și ele intern, are implicații globale, avertizează raportul – alte țări autoritare precum Iranul și Arabia Saudită utilizând, de asemenea, inteligența artificială pentru a-și supraveghea populațiile.

Multe dintre aceste „sisteme de monitorizare” sunt deja bine documentate. O armată de cenzuri online a Chinei își întreține Marele Firewall, iar camerele de supraveghere sunt omniprezente pe aproape fiecare stradă din China urbană, notează CNN.

Camerele de supraveghere sunt omniprezente pe aproape fiecare stradă din China urbană | Foto – Profimedia Images

„Inteligența artificială permite PCC (Partidul Comunist Chinez) să monitorizeze mai mulți oameni, mai îndeaproape, cu mai puțin efort”

Dincolo de toate acestea, însă, raportul publicat luni de Institutul Australian de Politici Strategice (Australian Strategic Policy Institute – ASPI, înființat în 2001 și lansat oficial în data de 13 martie 2002) detaliază, îngrijorător, modul în care instrumentele de inteligență artificială ale guvernului chinez – folosite pentru „automatizarea cenzurii, sporirea supravegherii și suprimarea preventivă a disidenței” – au devenit mult mai sofisticate în ultimii doi ani.

Totul se desfășoară pe fondul unei rivalități tehnologice tot mai profunde dintre SUA și China.

„China valorifică inteligența artificială pentru a face sistemele sale de control existente mult mai eficiente și intruzive. Inteligența artificială permite PCC (Partidul Comunist Chinez) să monitorizeze mai mulți oameni, mai îndeaproape, cu mai puțin efort”, a declarat Nathan Attrill, coautor al raportului și analist senior pe probleme de China la ASPI, o companie finanțată parțial de guvernele australiene și de alte guverne străine.

Robot al Poliției chineze, dotat cu cameră de supraveghere. Imaginea este una deja obișnuit în marile orașe ale Chinei | Foto – Profimedia Images

„IA, coloana vertebrală a unei forme mult mai omniprezente și predictive de control autoritar”

„În practică, IA a devenit coloana vertebrală a unei forme omniprezente și predictive de control autoritar”, mai spune Nathan Attrill.

• Autorii au adăugat că implicațiile sunt atât ample, cât și profunde – permițând Beijingului un control și mai mare asupra supravegherii populației și gestionării fluxului de informații, precum și consolidându-și puterea în străinătate ca exportator global de tehnologie de supraveghere.
• Beijingul a investit sute de miliarde de dolari în afaceri legate de inteligența artificială, făcând progrese mari în cercetare și dezvoltare – în ciuda eforturilor SUA de a restricționa furnizarea de cipuri de inteligență artificială de mare putere către China.

Și publicul a îmbrățișat tehnologia. Un sondaj din 2024 realizat de grupul global de cercetare IPSOS a constatat că respondenții chinezi erau mult mai entuziasmați și optimiști în ceea ce privește inteligența artificială decât colegii lor din 32 de țări.

Xi Jinping: „IA prezintă provocări pentru guvernarea spațiului cibernetic, oferind în același timp noi căi de sprijin”

Chiar și liderul chinez Xi Jinping a subliniat importanța inteligenței artificiale în politica de internet în continuă evoluție a țării. La o întâlnire din noiembrie cu înalți oficiali ai PCC, el a subliniat că inteligența artificială „prezintă provocări pentru guvernarea spațiului cibernetic, oferind în același timp noi căi de sprijin”, potrivit presei de stat chineze.

Conform raportului ASPI, toate acestea sunt eufemisme pentru menținerea puterii și stabilității regimului.

Constatările ASPI nu sunt complet noi. Alți cercetători și institute din întreaga lume au emis anterior rapoarte și avertismente similare.

• Liderii chinezi au vorbit deschis despre ambițiile lor în materie de inteligență artificială, unele dintre acestea fiind împărtășite și de alte țări.
• Și nu este încă un standard la nivel național – administrațiile locale din marile centre urbane cu infrastructură digitală existentă, precum Beijing sau Shanghai, experimentează cu inteligența artificială în moduri în care provinciile rurale sau orașele mai mici nu pot încă.

Însă „multe dintre intențiile și politicile guvernului devin acum realitate. Raportul ne arată un indicator clar că China se îndreaptă în direcția de a utiliza inteligența artificială la nivel național. De îndată ce infrastructura digitală va fi gata, aceste lucruri vor fi implementate”, a declarat Xiao Qiang, cercetător științific care studiază libertatea internetului la Universitatea din California, Berkeley.

Xi Jinping | Foto – Profimedia Images

„Tehnologia IA ar putea fi integrată în fiecare etapă a sistemului de justiție penală din China”

Întrucât inteligența artificială este acum utilizată în unele locuri pentru activități de poliție, proceduri judiciare și operațiuni în închisori, raportul susține că tehnologia ar putea fi integrată în cele din urmă în fiecare etapă a sistemului de justiție penală deja opac al Chinei.

• Monitorizarea începe cu vasta rețea de camere de supraveghere din China.
• Deși nu există statistici complete privind numărul de camere din țară, estimările ajung până la 600 de milioane de camere în China, potrivit raportului.

În China, monitorizarea începe cu vasta rețea de camere de supraveghere | Foto – Profimedia Images

• Aceasta înseamnă aproximativ 3 camere pentru fiecare 7 persoane.
• Ca în multe alte țări, aceste camere au din ce în ce mai mult capabilități de inteligență artificială, cum ar fi recunoașterea facială și urmărirea locației.

De exemplu, documente dintr-un district din Shanghai detaliază planuri pentru camere și drone alimentate de inteligență artificială pentru a „descoperi automat și aplica inteligent legea”, inclusiv potențiala alertare a poliției cu privire la adunările de mulțime, se mai arată în raport.

Curtea Supremă a Chinei a îndemnat, de asemenea, toate instanțele să „dezvolte un sistem competent de inteligență artificială până în 2025”, care poate fi utilizat în diverse proceduri judiciare, inclusiv procese și activități administrative.

De exemplu, un sistem de inteligență artificială din Shanghai poate recomanda dacă judecătorii și procurorii ar trebui să aresteze sau să acorde pedepse cu suspendare suspecților și inculpaților.

China – 3 camere de supraveghere pentru fiecare 7 persoane | Foto – Profimedia Images

„Închisori inteligente”

În cele din urmă, există o presiune pentru mai multe „închisori inteligente” unde instrumentele de inteligență artificială pot urmări locațiile și comportamentele deținuților.

• Într-o închisoare , camerele de recunoaștere facială au monitorizat expresiile deținuților, semnalându-i pentru intervenție dacă păreau supărați.
• Într-un centru de reabilitare pentru dependența de droguri , deținuții au urmat terapie asistată de inteligență artificială, oferită prin intermediul unor căști de realitate virtuală (VR).

„Un inculpat prins cu ajutorul supravegherii bazate pe inteligență artificială și judecat într-o sală de judecată asistată de inteligență artificială poate fi apoi condamnat, pe baza recomandării unui sistem de inteligență artificială, la o «închisoare inteligentă»… care încorporează tehnologie inteligentă extinsă”, se arată în raport.

Biroul de Informații al Consiliului de Stat din China și Ministerul Justiției au criticat ASPI pentru că primește finanțare de la agențiile guvernamentale americane și au susținut că „nu are credibilitate”.

Sistemul judiciar chinez, o rată a condamnărilor de peste 99%

Cercetătorul Xiao Qiang a recunoscut că aceste tehnologii inteligente pot ajuta la prevenirea criminalității și pot face orașele chineze mult mai sigure – dar „din cauza sistemului politic, aceeași tehnologie poate fi folosită și chiar este folosită pentru persecuție politică”.

• Sistemul judiciar chinez, care răspunde în fața PCC, se mândrește deja cu o rată a condamnărilor de peste 99%.
• Xiao a indicat mai multe grupuri vulnerabile care ar putea fi vizate în continuare – inclusiv minorități religioase și etnice, precum uigurii, și disidenți politici, care se confruntă de mult timp cu represiunea guvernamentală.

Companiile chineze, susținute și finanțate de guvernul central, lucrează acum și la dezvoltarea de modele lingvistice mari (LLM) pentru limbile minoritare – inclusiv uigură, tibetană, mongolă și coreeană – pentru o mai bună „monitorizare și control al comunicărilor în aceste limbi”, se arată în raport.

Rolul giganților tehnologici din China

Aceste LLM-uri ar putea fi folosite pentru a supraveghea ce postează și distribuie comunitățile minoritare și pentru a manipula informațiile pe care le primesc, potrivit lui Xiao și raportului.

Raportul a evidențiat, de asemenea, rolul celor mai mari companii de tehnologie din China, numindu-le „principalele factori care facilitează și aplică politicile de cenzură a conținutului online ale PCC”.

Aceste companii au fost întotdeauna obligate să respecte reglementările guvernului central privind conținutul – dar acum au devenit figuri cheie care dezvoltă tehnologii de cenzură și le vând către companii mai mici din întreaga țară, uneori cooperând cu autoritățile în cazuri penale, se arată în raport.

• ByteDance, compania-mamă a TikTok, cenzurează conținutul de pe Douyin , versiunea aplicației utilizată în principal în China – blocând sau votând împotriva conținutului sensibil din punct de vedere politic.
• Tencent, un gigant al rețelelor sociale și al jocurilor, folosește inteligența artificială pentru a monitoriza comportamentul utilizatorilor și a le atribui „scoruri de risc” pe baza activității lor online, inclusiv sancțiuni pentru încălcări pe rețelele sociale, grupurile de chat și alte platforme de comunicare, se arată în raport.
• Motorul de căutare Baidu vinde o serie de instrumente de moderare a conținutului și a cooperat cu agenții guvernamentale în peste 100 de cazuri penale, în principal privind fraudă și criminalitate cibernetică.

ASPI: „Programe de masterat în limbi minoritare pentru a intensifica supravegherea și controlul minorităților etnice”

Potrivit raportului ASPI, China folosește programe de masterat în limbi minoritare pentru a intensifica supravegherea și controlul minorităților etnice, atât în ​​China, cât și în străinătate.

• Guvernul chinez dezvoltă și, în unele cazuri, testează deja analiza sentimentului public bazată pe inteligență artificială în limbile minorităților etnice – în special uigură, tibetană, mongolă și coreeană – cu scopul explicit declarat de a spori capacitatea statului de a monitoriza și controla comunicările în aceste limbi prin text, video și audio.
• DeepSeek și majoritatea celorlalte modele comerciale de învățare în limbaj minor nu au o capacitate suficientă pentru a face acest lucru eficient, deoarece există puține stimulente pe piață pentru a crea modele sofisticate și costisitoare pentru grupuri lingvistice atât de mici.
• Statul chinez intervine pentru a oferi resurse și sprijin pentru dezvoltarea de modele pentru limbi minoritare în acest scop explicit.

China încearcă, de asemenea, să implementeze această tehnologie pentru a viza acele grupuri din țări străine de-a lungul inițiativei „Road and Belt” – „Noul Drum al Mătăsii”, strategie globală de infrastructură și dezvoltare economică a guvernului Republicii Populare Chineze.

Inteligența artificială îndeplinește acum o mare parte din munca de cenzură online în China

În același raport ASPI se mai precizează că sistemele de cenzură bazate pe inteligență artificială scanează volume vaste de conținut digital, semnalează potențialele încălcări și șterg materialele interzise în câteva secunde.

• Totuși, sistemul depinde în continuare de recenzorii umani de conținut pentru a oferi judecata culturală și politică de care algoritmii lipsesc, conform analizei ASPI a peste 100 de posturi vacante pentru cenzori de conținut online din China.
• Progresele tehnologice viitoare vor reduce probabil la minimum dependența rămasă de recenzorii umani.
• Reglementările privind cenzura din China au creat o piață internă robustă pentru instrumentele de cenzură bazate pe inteligență artificială.

Cele mai mari companii de tehnologie din China, inclusiv Tencent, Baidu și ByteDance, au dezvoltat platforme avansate de cenzură bazate pe inteligență artificială, pe care le vând companiilor și organizațiilor mai mici din China.

În acest fel, legile Chinei care impun cenzura internă au creat stimulente de piață pentru companiile de tehnologie de top din China, pentru a face cenzura mai ieftină, mai rapidă, mai ușoară și mai eficientă.

Și flotele de pescuit chineze adoptă tehnologia IA

Utilizarea inteligenței artificiale amplifică erodarea drepturilor economice ale unor grupuri vulnerabile din străinătate, susținută de statul Chinei, în beneficiul financiar al companiilor private și de stat chineze

• Cercetările ASPI mai arată arată că flotele de pescuit chineze au început să adopte platforme inteligente de pescuit bazate pe inteligență artificială.
• Platformele sunt dezvoltate de companii și institute de cercetare chineze, care înclină balanța tehnologică în favoarea navelor chineze și în detrimentul pescarilor locali și al comunităților de pescuit artizanal.

Flotele de pescuit chineze au început să adopte platforme inteligente de pescuit bazate pe inteligență artificială.

ASPI a identificat, de altfel, mai multe nave de pescuit chineze individuale care utilizează aceste platforme și care operează în zone economice exclusive unde pescuitul chinezesc este implicat pe scară largă în incidente ilegale, inclusiv Mauritania și Vanuatu.

Sursa foto colaj main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• PROFILAKTIKA. FSB-ul are o nouă „țintă”. Ce li se pregătește în Rusia „adolescenților cu probleme”. „Reacție la eforturile serviciilor de securitate ucrainene de a recruta tineri ruși”
• Rețeta sigură pentru EȘEC. Țări membre NATO nu înțeleg riscurile din spațiul cibernetic. „Alianța rămâne slabă, ancorată în apărarea pasivă, continuă să cedeze inițiativa adversarilor săi”
• Experimentele Kremlinului în vreme de război. De ce aplică Putin formula „ȚAR BUN, BOIERI RĂI” pentru guvernatorii din unele regiuni ale Rusiei. „Excentrici, populiști, predispuși la scandaluri”
• Primele concluzii după ce Rusia a testat racheta de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik. „Element al unui joc politic, răspuns propagandistic pentru SUA, un vestitor al dezordinii sau un simbolism tardiv”?