Războiul nervilor. Precedent periculos după ce baloanele de 100 euro din Belarus au închis aeroporturi în Lituania. Altă provocare pentru NATO, dar Rusia nu este acuzată direct. „Pentru un cost minim, cu secrete și riscuri minime, o armă nouă și eficientă”

Lituania a închis complet granița cu Belarus, la începutul acestei săptămâni, după ce zeci de baloane meteorologice încărcate cu țigări au provocat perturbări ale traficului aerian timp de mai multe zile. Alexandr Lukașenko – președintele Belarusului – a catalogat măsura luată de lituanieni drept „o escrocherie dementă”.

Baloanele contrabandiștilor par a fi doar vârful aisbergului, iar cercetătorul Edward Lucas notează pentru Centrul de Analiză a Politicii Europene că totul trebuie analizat într-un context mult mai amplu. Și, totodată, mai complicat decât ar părea la o primă vedere.

Baloanele din Belarus închid aeroporturile din Lituania și creează un precedent periculos. În același timp – cu costuri mari, în secret strict și cu riscuri considerabile, Rusia dezvoltă o rachetă cu propulsie nucleară.

SPORT Ei sunt cei mai buni din VOLEIUL românesc

16:47

EVENIMENT Ministra de Externe Oana Țoiu, „flancată” de opt pușcași marini și de Dickerson, însărcinatul cu afaceri militare al SUA în România. În ce context a fost făcută poza

16:45

• Având în vedere apărarea aeriană fragilă a NATO, cel mai recent zbor de testare (raportat, dar neconfirmat) al rachetei Burevestnik este cu siguranță demn de remarcat.
• Contracararea unei rachete cu propulsie convențională este destul de dificilă.
• Dacă doborârea rachetei duce și la ploaie de deșeuri nucleare, miza este și mai mare.

Însă o altă amenințare este mult mai presantă, consideră Edward Lucas.

„Pentru un cost minim, cu secrete și riscuri minime, Rusia pare să fi găsit o armă nouă și eficientă: baloanele”, notează jurnalistul.

Vladimir Putin | Foto – Profimedia Images

„Singura lor misiune este să plutească în derivă în apropierea unui aeroport”

Baloanele nu implică tehnologie avansată și nu transportă o sarcină utilă semnificativă. Utilizarea lor normală este contrabanda. Cu vântul potrivit, acestea transportă țigări fără efort și profitabil peste granița Lituaniei cu Belarusul, punctează Edward Lucas.

„Singurul truc tehnologic este ca expeditorii să se asigure că baloanele aterizează forțat într-un loc potrivit și că pot fi găsite de complicii contrabandiștilor.

Folosirea acestor baloane ca arme este mult mai ușoară. Nu transportă nimic și nimănui nu-i pasă unde aterizează în cele din urmă.

• Singura lor misiune este să plutească în derivă în apropierea unui aeroport – și, prin simpla lor prezență, să-l închidă.
• Decizia este automată: aversiunea față de risc este înrădăcinată în aviația modernă, nu doar din respect pentru viața umană și bunurile valoroase, ci și din cauza răspunderilor colosale de asigurare implicate în încălcarea cu bună știință a unui protocol de siguranță.
• Pentru o economie modernă, închiderea aeroporturilor înseamnă inconveniente uriașe (întrebați-i pe ucraineni, care nu au mai avut aviație civilă din 2022).

Iar prejudiciul adus reputației este și mai grav. Dacă o țară nu este sigură pentru zbor, probabil că nu este sigur ca alte țări să acorde împrumuturi, să facă investiții, comerț sau turism.

Pentru un cost de aproximativ 100 de euro fiecare, baloanele pot provoca daune economice de neconceput, reflectate în costuri de împrumut mai mari și anularea contractelor”, notează Edward Lucas.

Alexandr Lukașenko, președintele Belarusului, a catalogat acuzațiile lituanienilor drept o „escrocherie dementă”

Credibilitatea NATO, pusă la îndoială

Cu asta se confruntă Lituania acum, continuă cercetătorul de la CEPA, specializat în zona Europei Centrale și de Est.

„Baloane din Belarus au perturbat zborurile în două nopți consecutive săptămâna trecută, ducând la paisprezece anulări de zboruri și șapte devieri. Alte cazuri au fost înregistrate la începutul lunii.

• Oficialii nu dau încă vina pe Rusia și nu descriu zborurile drept un act de război hibrid.
• Aceste baloane ar putea (este posibil) să facă parte doar dintr-o operațiune de contrabandă intensă, dar oeganizată prost.
• Însă ar fi o mare greșeală să vedem acest episod ca pe o problemă locală, banală sau un caz singular.
• Fiecare aeroport european este vulnerabil la acest tip de atac.

Iar ținta nu este aviația lituaniană. Este credibilitatea NATO. Kremlinul testează sistematic procesul nostru decizional, așa cum a făcut-o și în lunile anterioare cu atacuri asupra cablurilor și conductelor submarine din Marea Baltică, asupra infrastructurii energetice și de comunicații din Suedia și cu numeroase zboruri cu drone și intruziuni în spațiul aerian.

Întrebările sunt simple. Cum reacționează țările NATO la aceste atacuri? Le atribuie? Cine răspunde și cum?”, se întreabă Edward Lucas.

„Deja nu mai avem timp”

Răspunsurile sunt sumbre, avertizează Lucas. Aliații lasă Lituania să suporte povara încercării de a descuraja Belarusul prin închiderea punctelor de trecere a frontierei, în timp ce Statele Unite, presupusul hegemon de securitate al Europei, cochetează cu regimul de la Minsk.

„Dacă NATO nu poate împiedica Belarusul, stat-glumă, să lanseze baloane de jucărie, cum poate descuraja factorii de decizie de la Kremlin, în timp ce aceștia se joacă cu noile lor jucării cu energie nucleară?

Factorii de decizie din țările NATO încă nu – ca să folosim expresia șefului politicii externe europene, Kaja Kallas – «fac legătura».

Rafał Miętkiewicz, de la Academia Navală Poloneză, susține că amenințările dificil de diagnosticat imediat din regiunea Mării Baltice necesită o consolidare amplă a activităților naționale și transfrontaliere, cu un nou accent politic pus pe schimbarea strategiilor, doctrinelor, legilor și instituțiilor.

Foarte corect. Dar vedem prea puține semne în acest sens. Și deja nu mai avem timp”, conchide Edward Lucas.

Foto colaj main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Ce ar însemna rachetele americane TOMAHAWK în ecuația conflictului din Ucraina și care sunt potențialele ținte rusești. „Un nivel de costuri și incertitudine pe care Moscova nu l-a experimentat încă”
• Războiul din Ucraina, între realitate și FICȚIUNE. Cum influențează social media percepția ucrainenilor despre conflictul cu Rusia. „Dacă statul monopolizează informațiile, ar putea submina încrederea”
• „Vânător de coastă rapid și silențions”. Japonia reacționează și lansează încă un SUBMARIN de atac din clasa Taigei, JS Sogei (SS-518), după ce China și Rusia au mărit presiunea în Indo-Pacific
• A dispărut „protecția politică” în Rusia? Instituțiile de forță trăiesc a doua tinerețe, „răsfățații Kremlinului” tremură. „Apropierea de o figură influentă nu te scapă de arestare”