Țările europene caută închisori de închiriat pentru deținuții lor

Suedia, Franța și Olanda au pornit demersuri și poartă discuții oficiale cu alte state pentru a închiria celule în alte țări, precum Estonia, ca soluție disperată la supraaglomerarea severă a penitenciarelor și la lipsa de personal. Un exemplu concret este cel al Suediei, care va plăti peste 30 de milioane de euro anual pentru a găzdui sute de prizonieri, relatează El Pais.

Aproximativ 30 de prizonieri condamnați în Suedia pentru infracțiuni grave se pregătesc să își ispășească pedepsele în Estonia, la sute de kilometri de locul unde au fost judecați. Acesta este primul grup transferat în această lună, ca parte a unui acord care va permite autorităților suedeze să trimită până la 600 de deținuți în mica țară baltică. „Este un acord istoric”, a declarat prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, după semnarea acordului anul trecut. Acest pact a stârnit interesul și altor țări europene care caută acum soluții pentru supraaglomerarea din sistemele lor penitenciare, dar a declanșat și un val de critici din partea cadrelor universitare și a organizațiilor civile, precum și proteste în Tartu, micul oraș estonian care va găzdui prizonierii.

NEWS ALERT SURSE | Vicepreședintele USR Dâmbovița Alexandru Munteanu a fost reținut de DIICOT în dosarul încălcării embargoului impus Belarusului de către UE

02:34

FLASH NEWS În ziua în care i-a eșuat Guvernul propus, Bolojan dă semnale că ar negocia pentru formarea unui nou Guvern: „Românii nu au nevoie de orgolii și de fraze sforăitoare”. „A fost un test al limitelor, asta este capacitatea noastră”

00:45

 Loading ...

Supraaglomerarea închisorilor din Suedia a atins niveluri record în ultimii ani. Extinderea crimei organizate și adoptarea unor măsuri dure au dus la aproape dublarea populației penitenciare între 2015 și 2025, ajungând la 11.232 de deținuți, potrivit ONG-ului Consiliul Europei. Creșterea numărului de infracțiuni cu impact ridicat a dus, de asemenea, la pedepse mai lungi și, în cele din urmă, la închisori mai supraaglomerate. Confruntat cu această criză, guvernul suedez a insistat că acordul este urgent pentru a atenua „presiunea enormă” asupra sistemului penitenciar.

Estonia, în schimb, are aproape jumătate din celule goale și a doua cea mai mică rată de ocupare a închisorilor din Uniunea Europeană (în jur de 58%). După ce a suferit un val de criminalitate în anii 1990, țara baltică a realizat o reducere susținută a ratelor criminalității și a adoptat un model penal mai puțin punitiv. La începutul acestui an, Estonia a doborât recorduri, înregistrând doar 1.618 deținuți, cel mai mic număr de la obținerea independenței față de URSS în 1991.

Acordul este valabil cinci ani și permite Suediei să trimită până la 300 de deținuți în schimbul unei plăți anuale de 30,6 milioane de euro. Estonia are capacitatea de a primi încă 300 de prizonieri, dar în acest caz, autoritățile suedeze ar trebui să plătească 8.500 de euro pentru fiecare prizonier pe care decid să-l trimită. Cu toate acestea, guvernul suedez a recunoscut că este mai ieftin să trimită deținuți în străinătate decât să-i cazeze în propriile închisori, ceea ce costă în jur de 11.000 de euro per deținut. Omologii săi estonieni văd acest lucru ca pe o soluție pentru a-și menține infrastructura penitenciară și speră să genereze venituri și locuri de muncă.

Suedia și Estonia nu au experiență anterioară cu un acord similar, dar există și alte precedente în Europa. Belgia a fost prima țară din UE care a încercat ceva similar pentru a aborda supraaglomerarea închisorilor, convenind în 2010 să trimită 500 de deținuți în Olanda. Plata a fost, de asemenea, de aproximativ 30 de milioane de euro anual, dar a depășit în cele din urmă 40 de milioane când au fost incluși mai mulți deținuți decât se planificase inițial. Cinci ani mai târziu, Norvegia a urmat exemplul și a semnat, de asemenea, un acord cu guvernul olandez pentru a reduce timpul de așteptare pentru ca deținuții să înceapă să își execute pedepsele. Țara scandinavă a exportat 650 de deținuți în cei trei ani de durată a acordului, pentru care a plătit un total de aproximativ 95 de milioane de euro.

Danemarca a ajuns și ea la un acord cu Kosovo în 2021 pentru a închiria 300 de locuri de detenție timp de 10 ani, la un cost anual de 21 de milioane de euro. Transferul deținuților este așteptat să înceapă anul viitor, după multiple amânări din cauza rezistenței politice din Parlamentul kosovar, a criticilor din partea organizațiilor internaționale și a problemelor tehnice care au întârziat proiectul.

Un experiment controversat

Toți pușcăriașii care vor fi transferați din Suedia sunt bărbați. Acordul exclude femeile, minorii, liderii grupurilor infracționale și prizonierii radicalizați sau acuzați de terorism, dar îi include și pe deținuții condamnați pentru omucidere, jaf armat, fraudă și infracțiuni financiare grave. Estonia are, de asemenea, dreptul de a refuza orice infractor pe care îl consideră prea periculos. Deținuții pot fi cetățeni suedezi sau străini, spre deosebire de Danemarca și Kosovo, care acceptă doar cetățeni străini.

Acordul prevede că fiecare deținut are dreptul la cel puțin un pat, un scaun, o masă, un radio, un televizor, un ceas deșteptător, o cană, o oglindă, un dulap sau o bibliotecă și un dispozitiv pentru reglarea luminii naturale. Pentru a depăși barierele lingvistice, comunicarea dintre deținuți și gardieni se va face în limba engleză.

Așa cum s-a întâmplat și în alte țări, una dintre cele mai controversate probleme este posibilitatea ca deținuții să aibă contact cu familiile lor. Deținuților li se garantează o vizită pe lună, cu o durată de una până la două ore, și o vizită mai lungă, de una până la trei zile, la fiecare șase luni, în cadrul unităților penitenciare. Dar una dintre principalele necunoscute este dacă membrii familiei vor avea mijloacele de a călători în Estonia.