Un Vest fără America? Implozia NATO post-1945 pare iminentă. „Ruptura dintre SUA și Europa trebuie să producă un nou acord de securitate pentru Occidentul democratic”

Falimentul, spune un personaj dintr-un roman al lui Hemingway, i s-a întâmplat în două moduri: treptat, apoi brusc. Același lucru este valabil și pentru implozia NATO post-1945, care se apropie din luna noiembrie a anului 2024, atunci când Donald Trump a câștigat un al doilea mandat la Casa Albă.

În doar câteva zile, situația s-a precipitat în Europa. Declanșatorul imediat a fost, desigur, hotărârea Casei Albe de a prelua Groenlanda, un teritoriu aparținând unui alt membru NATO, și amenințările cu o invazie în cazul în care nu i se permite să îl preia pașnic.

• Promisiunea conexă de a impune tarife punitive altor aliați care se opun acestui act de agresiune a subminat apoi și mai mult alianța.
• Sub presiunea acestor aliați și a piețelor, administrația a dat înapoi; acest lucru a oferit o pauză în criză, dar nu a rezolvat problema.
• O alianță de securitate colectivă nu poate supraviețui atunci când membrul principal – SUA – amenință cu acțiuni militare și de altă natură împotriva aliaților săi din tratat.
• Așa cum a spus chiar președintele Donald Trump când și-a caracterizat cererea inițială, „nu există cale de întoarcere”.

REȚETE Cea mai bună rețetă de tort de morcovi. Nu are zahăr adăugat și se prepară foarte ușor

10:01

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu: „Totul a fost aranjat ca Nicușor Dan să fie departe de oameni în manifestațiile de la Iași și de la Focșani”

10:00

„Lumea devine un loc mai tulburat și mai periculos. De aceea, ruptura dintre SUA și Europa trebuie să producă un nou acord de securitate pentru Occidentul democratic”, susține dr. Ruth Deyermond într-o analiză publicată de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).

Donald Trump | Foto – Mediafax

SUA vede Europa ca pe un concurent și ca pe o povară

Există argumente care susțin că NATO a fost, oricum, într-un declin accentuat și, probabil, terminal de la începutul celei de-a doua administrații Trump. Există mai multe motive pentru această situație, care se extind mult dincolo de resentimentul vocal al președintelui față de alianță și de referințele sale repetate la NATO ca și cum SUA nu ar fi membră, consideră dr. Ruth Deyermond.

„Amenințările la adresa Groenlandei și Canadei au început aproape imediat după preluarea mandatului de către Trump.

După cum a precizat și vicepreședintele Vance la Conferința de Securitate de la München din 2025 și după cum  au subliniat Strategia de Securitate Națională  și multe alte declarații, administrația vede Europa ca pe o problemă, nu ca pe un aliat, ca pe o regiune cu care nu împărtășește valori sau interese, inclusiv interese de securitate.

Vicepreședintele SUA – JD Vance | Foto – Mediafax

Din punct de vedere economic, Europa este văzută ca un concurent. În ceea ce privește securitatea, este văzută ca o povară.

În același timp, administrația Trump a transformat relația cu Rusia – principala amenințare la adresa Europei – dintr-una de ostilitate într-una care pare remarcabil de apropiată de o aliniere”, continuă dr. Ruth Deyermond, care enumeră și semnele grăitoare ale unui schimbări dramatice de poziție a SUA.

• Inversarea dramatică a sprijinului anterior al SUA pentru Ucraina.
• Întinderea covorului roșu pentru Putin la Summitul din Alaska.
• „Planul de pace” în 28 de puncte pentru Ucraina, care includea angajamente privind cooperarea economică cu Rusia (inclusiv în Arctica) și care promova „reintegrarea Rusiei în economia globală ” și readmiterea în G7.

Președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate pentru Europa se adresează jurnaliștilor în timpul unei conferințe de presă care a urmat reuniunii șefilor apărării NATO de la Bruxelles, Belgia, pe 22 ianuarie 2026 | Foto – Mediafax

„Ideea că Europa și Canada trebuie doar să aștepte o nouă administrație în 2029 nu este una înțeleaptă”

Unii observatori încă sugerează că relația dintre SUA și restul NATO este doar tensionată, nu ruptă, că personalități mai înțelepte și mai prietenoase cu Europa din cadrul administrației și din jurul acesteia își vor limita excesele și că Europa și Canada trebuie doar să aștepte revenirea la normalitate după următoarele alegeri.

„Oricât de tentante ar fi, aceste argumente nu funcționează. Un motiv este că haosul și ostilitatea abordării administrației Trump față de NATO și față de Europa ca spațiu politico-economic-cultural, daunele aduse Ucrainei și cvasi-alinierea cu Rusia arată că efectul restrictiv pe care pro-europenii de la Washington l-ar putea avea asupra Casei Albe este minim.

• Argumentul că lucrurile ar fi mult mai rele fără ei nu este liniștitor.
• Ideea că Europa și Canada trebuie doar să aștepte o nouă administrație în 2029 nu este una înțeleaptă, din mai multe motive.

Unul este că SUA s-ar putea împotmoli într-o mlaștină post-electorală în care o tranziție democratică este pusă la încercare. Ceilalți membri ai NATO trebuie să anticipeze această posibilitate.

Al doilea motiv este «suspiciunile» SUA în relația cu Europa au rădăci adânci. Există o variantă mai veche și mai largă a opiniei americane care este sceptică față de relațiile cu Europa și față de ideea că alianța transatlantică oferă SUA beneficii semnificative.

Administrația Trump este prima din memoria noastră care îmbrățișează această tradiție în această măsură, dar nu există niciun motiv să credem că va fi ultima”, explică dr. Ruth Deyermond.

NATO nu își poate baza securitatea pe garanții de sprijin din partea SUA

NATO nu își poate baza securitatea pe garanții de sprijin din partea SUA. Pe termen scurt și poate mediu, există o cerință evidentă de a colabora pragmatic cu Washingtonul, dar va trebui – și există semne că o fac – să înceapă să se decupleze de SUA în ceea ce privește informațiile, achizițiile publice și planificarea apărării.

„Pentru Europa de Vest și Canada, aceasta este o schimbare mai profundă în mediul lor de securitate decât cea adusă de sfârșitul Războiului Rece. Și, bineînțeles, este profund alarmantă.

• Însă sfârșitul parteneriatului de securitate cu SUA nu va însemna sfârșitul securității colective în Europa sau, de fapt, sfârșitul unei alianțe transatlantice.
• Statele europene sunt prea conștiente atât de amenințările prezentului și viitorului, cât și de lecțiile trecutului continentului, pentru a-l abandona.
• Alternativele credinței într-o alianță grav rănită, ale derivei și ale unei vulnerabilități crescânde față de puterile externe sunt de neconceput.
• Structurile de securitate ale Europei și Uniunea Europeană au capacitatea de a rămâne printre cei mai puternici actori globali.

Un nou Occident, ancorat într-o alianță de securitate, legături economice și valori comune, poate include atât aliatul non-european Canada, cât și partenerii estici ai UE și NATO din Moldova și Ucraina.

Aceste două state s-au apărat împotriva atacurilor hibride asupra democrației și, în cazul Ucrainei, împotriva unei invazii la scară largă. Această experiență este probabil vitală pentru restul Europei și Canada. Parteneriatele cu state precum Australia și Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud sunt, de asemenea, probabil importante”, susține dr. Ruth Deyermond.

Sfârșitul vechiului Occident condus de SUA se apropia treptat, de luni de zile

Timp de peste 80 de ani, SUA au fost aliatul preeminent al Europei. Sfârșitul acestei alianțe părea de neconceput, dar totuși a sosit, iar dorința ca lucrurile să stea altfel nu va readuce alianța la viață.

„O viitoare administrație americană ar putea încerca să repare relația cu Europa și Canada, dar NATO, așa cum a existat până în prezent, este puțin probabil să fie recuperabil.

Centrul de greutate al Occidentului, ca o comunitate legată de valori politice și securitate comune, s-a mutat din SUA către o Europă mai largă.

Sfârșitul vechiului Occident condus de SUA se apropia treptat, de luni de zile. Acum, dintr-o dată, a sosit”, încheie dr. Ruth Deyermond analiza publicată de CEPA.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Trump analizează opțiuni militare împotriva liderilor Iranului. Cum vrea SUA să-i scoată pe iranieni din nou în stradă
• „Flota din umbră” a Rusiei, descompletată. Ce rol au jucat elicopterele franceze NH90 și AS565 Panther în operațiunea de capturare a petrolierului Grinch
• Tulburarea polară și drumul spre anexarea Groenlandei, mare miză a lui Trump. „Este înspăimântat că va fi depășit și înfrânt în Arctica”
• USS Zumwalt al Marinei SUA, primul distrugător hipersonic stealth, a finalizat testele pe mare. „Implicații semnificative pentru doctrina viitoare a războiului de suprafață”
• În timp ce aliații Moscovei sunt în corzi, Putin tace. Cum poate fi explicată liniștea de la Kremlin
• Stabilitatea strategică, în pragul colapsului. Poseidon și Burevestnik, avantaj militar pentru Rusia. „Lumea se confruntă din nou cu amenințarea unei noi curse a înarmărilor”