Curtea de Apel Iași a motivat decizia de emitere a unui mandat de arestare preventivă pe numele lui Alexandru Taoder, rector al Universității Iași, fiu al fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader, și arată între altele că lăsat acasă, sub control judiciar sau chiar liber există riscul ca acesta să interfereze cu ancheta chiar și prin mijloace de comunicare la distanță, același mod de operare fiind folosit de bărbat pentru dialogurile cu victimele faptelor cercetate.
Gândul prezintă în exclusivitate date relevante din motivarea magistraților ieșeni care au decis că Alexandru Toader ar reprezenta un pericol social concret pentru ordinea publică după ce acțiunea penală din dosarul de cercetare s- a pus în mișcare în cazul său pentru faptele pretins comise asupra a șapte studente.
Astfel, arată judecătorii ieșeni „necesitatea privării de libertate decurge din coroborarea mai multor elemente: pluralitatea persoanelor vătămate, persistența în timp a conduitei, exploatarea unor vulnerabilități, depășirea refuzurilor prin acte de natură sexuală, ascunderea sistematică a contactelor și menținerea accesului profesional care le-a înlesnit. Acest ansamblu conferă pericolului un caracter concret și actual”.
Judecătorul de drepturi și libertăți consideră ineficiente măsurile mai puțin restrictive, cum ar fi arestul la domiciliu și controlul judiciar, cu obligații de necomunicare cu persoanele vătămate și martorii și cu interdicția de a exercita activitatea în care au fost comise presupusele fapte.
„Conduita care se pare că a facilitat săvârșirea pretinselor abuzuri sexuale sar fi desfășurat în mare parte prin mijloace de comunicare la distanță, precum Instagram, WhatsApp și apeluri telefonice, uneori în afara orelor obișnuite, cu mesaje cu dispariție automată, ștergerea conversațiilor și evitarea martorilor.
Într-un asemenea context, respectarea unei interdicții de contact ar depinde în mare parte de buna-credință a inculpatului, iar încălcarea ei ar putea rămâne nedetectată, tocmai pentru că presupusul mod de operare urmărea să nu lase urme”, explică magistrații ieșeni.
Ei notează în documentația obținută de Gândul că „arestul la domiciliu ar lăsa accesul la telefon și la rețele online, iar controlul electronic, oricare ar fi forma sa, nu poate garanta monitorizarea conținutului comunicărilor. Inculpatul are, în plus, profesii care pot facilita contacte indirecte prin terți”.
„Interdicția de a exercita activitatea didactică ar elimina un canal de acces la studente, dar nu ar răspunde riscului de presiune asupra persoanelor care s-au adresat deja organelor judiciare”, se mai arată în dosarul de la instanță.
„O parte din persoanele vătămate și martori fac parte din aceeași comunitate universitară, iar inculpatul își păstrează calitatea de cadru didactic, ceea ce face posibile contactele, directe sau indirecte.
Teama de consecințe academice persistă, iar reținerea inițială a unor persoane de a relata integral faptele arată că declarațiile lor ar putea fi influențate de presiune sau de teamă.
Aceste împrejurări conturează un risc concret ca depozițiile ulterioare să fie afectate, fără ca din probe să rezulte că vreo altă persoană, inclusiv din anturajul inculpatului, să fi exercitat presiuni.
Judecătorul de drepturi și libertăți face trimitere la argumentele prezentate la punctul 2 din considerente privind riscul influențării bunei desfășurări a procesului penal, pe care nu le va relua”, mai explică instanța ieșeană în documentul Gândul.
„Circumstanțele personale ale inculpatului nu schimbă această concluzie. Lipsa antecedentelor penale, familia și integrarea socială se pare că nu au împiedicat repetarea conduitei descrise de probe, iar poziția profesională a fost chiar resursa folosită în relațiile cu studentele.
Măsura arestării preventive este proporțională cu gradul de pericol și cu scopul urmărit. Gravitatea concretă a acuzațiilor, numărul persoanelor vătămate și caracterul sistematic al modului de operare justifică o intervenție de natură să oprească efectiv riscul de repetare și de influențare.
Privarea de libertate este, totodată, limitată în timp și, dacă riscurile se diminuează, măsura poate fi înlocuită cu una mai ușoară. Balanța dintre dreptul la libertate și interesul de a proteja persoanele vătămate și ordinea publică înclină, în această etapă, în favoarea celui din urmă.
În consecință, luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul Toader Ionuț Alexandru este necesară, proporțională și adecvată scopurilor procesului penal, nicio altă măsură preventivă mai puțin restrictivă nefiind suficientă în raport cu datele concrete ale cauzei”, se mai arată în dosarul care a plecat de la Curtea de Apel Iași la instanța supremă.
Ionuț Alexandru Toader, fiul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader, a fost arestat preventiv pentru 30 zile de Curtea de Apel Iași. Cu o zi în urmă, Alexandru Toader fusese reținut pentru 24 de ore.
Alexandru Toader, fiul lui Tudorel Toader, a primit de îndată mandat de arestare pentru 30 de zile, pentru infracțiunea de viol în formă continuată. Decizia nu este definitivă.
Curtea de Apel Iași în dosarul nr. 1011/45/2026
Tip solutie: admite cererea
Soluția pe scurt: În temeiul art. 226 Cod procedură penală, admite propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi (…).
În baza art.202, art. 223 alin.2 şi art.233 Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatului Toader Ionuţ Alexandru, (…), pentru săvârşirea infracţiunilor de viol în formă continuată, prevăzută de art. 218 alin. (1) şi alin. (3) lit. a) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 Cod penal, agresiune sexuală, prevăzută de art. 219 alin. (1) şi alin. (2) lit. g) Cod penal, tentativă la agresiune sexuală, prevăzută de art. 32 alin. (1) raportat la art. 219 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) Cod penal, cu referire la art. 219 alin. (6) Cod penal şi cu aplicarea art. 5 Cod penal, agresiune sexuală, prevăzută de art. 219 alin. (1) şi alin. (2) lit. g) Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal, pe o perioadă 30 de zile, începând cu data de 24.10.2026 şi până la data de 22.11.2026, inclusiv.
Potrivit art.230 Cod procedură penală, dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă.
Conform art.275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare. Pronunţată în camera de consiliu, azi, 24.10.2026, ora 09:28.
Document: Încheiere de dezînvestire 1/2026 24.10.2026
Un judecător de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Iași a emis, sâmbătă, mandat de arestare preventivă pentru 3o de zile pe numele lui Alexandru Toader, fiul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader, după ce acesta a fost pus sub inculpare pentru presupuse fapte de agresiune sexuală.
Decizia de sâmbătă nu este definitivă și poate fi contestată de apărătoarea bărbatului, caz în care dosarul va ajunge la instanța supremă.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de viol, agresiune sexuală, tentativă la agresiune sexuală și folosirea funcției în scop sexual, fapte presupus a fi fost comise în raporturile inculpatului cu mai multe studente ale instituției de învățământ superior.
Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea că inculpatul, profitând de autoritatea conferită de funcția didactică și de poziția de superioritate în raport cu studentele ar fi comis faptele care alcătuiesc obiectul prezentei cauze.
În noiembrie 2025, ReporterIS, potrivit Edupedu, publica o anchetă potrivit căreia două studente l-au acuzat pe Alexandru Toader că, „pentru a le trece examenul”, le-ar fi „hărțuit”, iar una dintre ele a afirmat că ar fi cedat avansurilor și ar fi întreținut relații sexuale cu el, ”prima dată în biroul lui Toader de la facultate”.
În acel moment, Alexandru Toader era citat de ReporteIS spunând că „n-am nimic de comentat. Eu știu care este relația cu presa, în general vorbind. Orice spui, că spui, că nu spui, aveți această libertate de interpretare”.
Comisia de Etică a instituției de învățământ superior a decis în aceeași zi declanșarea unei cercetări în acest caz. Tot atunci, Consiliul Facultății de Drept al UAIC a anunțat că a adoptat cu unanimitate de voturi „recomandarea” ca lectorul Alexandru Toader să se abțină de la activitățile didactice până la clarificarea cazului, iar conducerea facultății reafirma „angajamentul ferm de respectare a standardelor de etică universitară și de menținere a calității procesului de învățământ”.
Fostul rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași susține că dosarul penal deschis pe numele fiului său ar fi, de fapt, un atac la adresa lui.
„Este un atac la adresa mea, lovindu-se în Alexandru!
În precedent, de când este cadru didactic la Facultatea de Drept, au fost mai multe episoade de atac la adresa lui.
De data aceasta, o avocată cu dosare penale, urmărind să îşi uşureze situaţia juridică, a „motivat” două studente să dea declaraţii nefavorabile lui, a trimis un jurnalist care să le înregistreze, a rezultat un subiect de presă la nivel naţional, ataşat de numele meu, iar în final, sesizarea din oficiu din prezentul dosar penal.
Fără probe şi prin intimidare, au lovit într-un tânăr pe care acasă îl aşteaptă doi copii, dintre care unul de doar câteva săptămâni.
Până astăzi nu a cunoscut niciuna dintre acuzaţiile formulate, nu a avut nicio calitate în dosar, nu a avut posibilitatea propunerii probelor în apărare. Este în faţa unui dosar deja format, de care a fost total străin, iar la final i s-au prezentat acuzaţiile, considerat vinovat şi lipsit de libertate.
Exprim încrederea că magistraţii vor constata acest abuz şi îl vor pune în libertate, dându-ne posibilitatea să formulăm apărări şi să îi demonstrăm nevinovăţia”, a scris Tudorel Toader pe Facebook.