Judecătorul care a eliberat unul din loturile clanului Buricea ar fi încurcat tentativele de omor și a lăsat în libertate o persoană în mod eronat, susțin procurorii. Motivarea instanței și contradicția DIICOT, pe masa Curții de Apel

Judecătorul care a stabilit cercetarea în stare de libertate a unuia dintre loturile din clanul violent din Brăila condus de Marian Buricea ar fi încurcat faptele de tentativă de omor a unuia dintre reținuți, confuzie sesizată de anchetatorii DIICOT, care cer acum Curții de Apel București arestarea preventivă a celor inculpați.

Concret, se arată în dosarul aflat în prezent pe masa judecătorilor, magistratul Andreea Georgiana Baltag ar fi încurcat faptele de tentativă de omor cercetate de procurorii DIICOT în dosarul Buricea, în cazul unuia dintre inculpații propuși la arestare, cu o faptă pentru care acesta a fost deja deferit justiției.

FLASH NEWS Un american a devenit viral pe rețelele de socializare pentru că l-a imitat pe Trump chiar în spatele lui

15:58

EXCLUSIV Bușcu reconstituie culisele scandalului Murad, acuzat că a încercat să rupă AUR: Putem să ne imaginăm niște sfori prin care el e mai ușor de accesat

15:44

 Loading ...

Astfel, judecătoarea Baltag ar fi motivat eronat lăsarea în libertate a bărbatului, potrivit argumentelor DIICOT din contestația care a ajuns la Curtea de Apel București.

Magistratul Baltag despre „băieții” lui Buricea

Judecătoarea Baltag detaliază în motivarea sa motivele precise pentru care a considerat că niciunul dintre membrii clanului lui Marian Buricea nu prezintă suficientă periculozitate astfel încât să nu poată reveni în societate.

Ea susține că dosarele cu fapte grave în care aceștia sunt judecați sau cercetați au propriile măsuri preventive impuse și că pentru faptele din actualul dosar DIICOT nu s-ar impune măsuri mai severe, fiind suficiente în optica magistratului cele existente.

„Sub aspectul necesității măsurii arestării preventive față de inculpații Nicolae Dumitreu, zis „Nicu bombardierul”, Iulian Gîndac, Cătălin Ionuț Mihalcea, Cătălin Ionescu, Mirel Vaentin Boboc, Mihai Axente, judecătorul de drepturi și libertăți reține că față de acesti inculpați s-a dispus trimiterea în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art 32 al 1 cp rap la art 188-189 alin 1 lit a si h si alin 2 cp cu aplic art 77 lit a Cod penal, cauza fiind în stare de cercetare judecătorească pe rolul Tribunalului Galați sub nr. 1601/113/2023.

În acest dosar, inculpații Nicolae Dumitreu zis „Nicu bombardierul”, Iulian Gîndac, Cătălin Ionuț Mihalcea, Cătălin Ionescu, Mirel Valentin Boboc, Mihai Axente, sunt cercetați sub măsura preventivă a controlului judiciar, ultima verificare a legalității și temeiniciei măsurii preventive fiind realizată prin încheierea pronunțată de Tribunalul Galați la data de 26.06.2026, definitivă prin decizia penală nr. 154/C/09.07.2026 a Curții de Apel Galați.

Judecătorul de drepturi și libertăți reține că inculpații aceștia se află deja sub măsura controlului judiciar dispusă într-o altă cauză penală, având ca obiect infracțiunea de tentativă la omor, faptă care, potrivit susținerilor Ministerului Public reprezintă chiar infracțiunea-scop a presupusului grup infracțional organizat ce face obiectul prezentului dosar.

Prin urmare, între cele două cauze există o evidentă conexitate factuală, împrejurările de fapt fiind, în parte comune, iar analiza periculozității inculpaților și a necesității unei măsuri preventive nu poate fi realizată in abstracto, prin ignorarea măsurii preventive deja existente.”, notează judecătorul de drepturi de la Tribunalul București.

DIICOT trimis la plimbare de Tribunal

„În măsura în care procurorul aprecia că datele noi rezultate din cercetări demonstrează că, măsura controlului judiciar nu mai este suficientă pentru atingerea scopului prev. de art 202 Cod pr. Penală, acesta avea la dispoziție mecanismul procedural reglementat de art. 215, alin.7 Cod pr. Penală, respectiv sesizarea instanței competente cu o cerere de înlocuire a măsurii preventive deja dispuse cu una mai severă, în condițiile în care în referatul cu propunere de luare măsurii arestării preventive, procurorul amintește că, în ceea ce îi privește pe acești inculpați a fost întocmit rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila nr. 109/P/2023.

Or, formularea unei propuneri autonome de arestare preventivă într-un dosar distinct, deși aceasta are ca premisă aceeași activitate infracțională aflată deja sub control judiciar, lipsește de efecte juridice analiza anterioară privind necesitatea și proporționalitatea măsurii preventive.

Mai mult, Ministerul Public nu a indicat elemente concrete și ulterioare instituirii controlului judiciar din care să rezulte că inculpații ar fi încălcat obligațiile impuse, că ar fi încercat să influențeze administrarea probelor, să se sustragă procesului penal ori că măsura aflată în executare s-ar fi dovededit ineficientă. Dimpotrivă, conduita procesuală a inculpaților confirmă că aceștia s-au conformat obligațiilor stabilite de instanță, în condițiile în care prin ultima încheiere de ședință, judecătorul cauzei a dispus lărgirea obligațiilor pentru unii dintre ei.

Pericolul concret pentru ordinea publică și necesitatea privării de libertate au fost deja evaluate de o instanță în raport cu fapta de tentativă la omor calificat, infracțiune cu un grad de pericol social superior celei prevăzute de art. 367 Cod penal. În aceste condiții este dificil de justificat, în lipsa unor elemente noi, că aceeași situație de fapt ar impune ulterior arestarea preventivă doar prin prisma acuzației de constituire a unui grup infracțional organizat, în condițiile în care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru o altă infracțiune ce face obiectul grupului.

Prin urmare, solicitarea de arestare preventivă față de acești inculpați, va fi respinsă ca nefondată”, mai scrie magistratul Baltag în motivarea sa.

Încarcerarea pentru 8 ani l-a scăpat de un nou arest preventiv

Magistratul arată în cazul unui alt membru al grupării lui Buricea, care execută în penitenciar o pedeapsă de opt ani că în cazul său nu se impunea emiterea unui mandat de arestare preventivă de vreme ce el poate fi propus spre liberare abia în anul 2030.

„În ceea ce îl privește pe inculpatul Mihai Tudorache, zis „Iță”, judecătorul de drepturi și libertăți reține că acesta execută o pedeapsă de 8 ani închisoare, fiind condamnat prin sentința penală nr. 42/12.04.2022 pronunțată de Tribunalul Brăila, definitivă prin decizia penală nr. 1114/17.11.2022 a Curții de Apel Galați.

Necesitatea măsurii preventive trebuie analizată în raport cu situația juridică actuală a inculpatului, iar nu în abstract. În condițiile în care inculpatul Tudorache Mihai execută în regim de detenție o pedeapsă privativă de libertate, nu există un risc de sustragere, posibilitatea de influențare a probelor este considerabil diminuată, iar riscul săvârșirii unor infracțiuni similare este limitat prin însăși executarea pedepsei.

Prin urmare, scopul urmărit prin arestarea preventivă este deja realizat prin detenția în executarea unei hotărâri definitive, iar procurorul nu a învederat că pedeapsa pe care o execute inculpatul urmează să expire în curând și că se dorește să se evite punerea în libertare înainte de soluționarea noului dosar.

În condițiile în care pedeapsa pe care o are de executat inculpatul Tudorache Mihai urmează să expire în anul 2030, arestarea prezentivă solicitată în acest dosar riscă să aibă un caracter pur formal, fără o utilitate procesuală efectivă, motiv pentru care va fi respinsă ca nefondată”, conchide magistratul de drepturi.

Egalitatea care aduce libertatea…pentru tentative de omor, tâlhărie și trafic de persoane

Trebuie menționat că la momentul judecării propunerii de arestare preventivă în cazul celor din clanul Buricea Tribunalul București a format, pentru judecarea rapidă două dosare, cu câte o jumătate dintre inculpați în fiecare.

Magistratul Baltag a judecat unul dintre cele două dosare, iar în motivarea sa explică faptul că atâta vreme cât în primul dintre dosare, s-a dat o soluție de cercetare în stare de libertate a membrilor sub control judiciar atunci și în această cauză tratamentul față de cei propuși de DIICOT la arestare trebuie să fie similar.

Cu toate acestea judecătoarea a simțit nevoia ca în acest dosar să emită mandat de arestare preventivă pentru șeful clanului, Marian Buricea.

„Cu privire la inculpații Voicu Ionuț Alin, Mureș Ștefan Cătălin și Bicu Remus Ionuț, judecătorul reține că aceștia sunt acuzați de săvârșirea infracțiunilor de constituire grup infracțional organizat, tentativă la omor calificat, trafic de personae, proxenetism și spălare de bani, în contextul unei activități infracționale aflate în strânsă legătură cu faptele cercetate în dosarul distinct în care față de ceilalți inculpați a fost dispusă măsura preventive a controlului judiciar.

Din datele prezentate de procuror nu rezultă că situația personală a inculpaților Voicu Ionuț Alin, Mureș Ștefan Cătălin și Bicu Remus Ionuț ar fi, sub aspectul riscurilor pe care măsurile preventive urmărescă să le înlăture, substantial mai gravă decât cea a inculpaților față de care, în dosarul conex, s-a apreciat că măsura controlului judiciar ar fi suficientă.

Simpla gravitate a acuzațiilor și natura infracțiunilor cercetate nu pot suplini demonstrarea unor riscuri procesuale concrete, actuale și individualizate. Aplicarea unui regim preventiv diferit poate fi justificată numai prin existența unor elemente distinctive pertinente și suficiente, precum un rol superior în cadrul grupului, cum este cazul inculpatul Buricea Marian, față de care judecătorul a apreciat că se impune cea mai gravă măsură preventive, acte de intimidare, încercări de influențare a probelor sau o conduită de sustragere.

În lipsa unor asemenea elemente diferențiatoare, luarea unei măsuri privative de libertate față de cei trei inculpați ar crea o disproporție între situații procesuale comparabile, fără ca aceasta să fie justificată de riscuri concrete specifice fiecăruia.

Este adevărat că infracțiunile de trafic de persoane și proxenetism prezintă o gravitate ridicată, atât prin natura valorilor sociale lezate, cât și prin consecințele asupra persoanelor vătămate.

Această împrejurare justifică luarea unei măsuri preventive și instituirea unui control riguros asupra conduitei inculpaților, însă nu conduce în mod necesar la concluzia că numai privarea de liberate poate asigura buna desfășurare a procesului penal.

Prin obligațiile care pot fi impuse în cadrul controlului judiciar se poate asigura prezentarea inculpaților în fața organelor judiciare, limitarea deplasărilor și supravegherea electronică a acestora”, explică judecătoarea.

Un aspect pe care nu îl explică este ce anume garantează că oricare dintre acești inculpați nu ar putea recidiva spontan aflat fiind sub o măsură preventivă atât de blândă.

Probele denotă periculozitatea clanului Buricea

Tot în motivarea sa magistratul Baltag notează că „în speță, există o bază factuală, necesară și suficientă pentru susținerea acuzațiilor, suspiciunea rezonabilă fiind susținută de următoarele probe: procese-verbale de investigații, procese-verbale de documentare a activității infracționale, procese-verbale de redare a convorbirilor interceptate, procese-verbale de percheziție domiciliară, procese-verbale de investigații financiare, declarații de martor, înscrisuri”.

Referitor la apărările formulate de inculpați în fața judecătorului de drepturi și libertăți, în sensul că nu există probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunii prev. de art. 367 C.pen. precum și lipsa descrierii structurii pretinsei grupări, judecătorul de drepturi și libertăți reține că din ansamblul materialului probator administrat până în prezent rezultă existența unor legături constante între persoanele cercetate, concretizate în relații personale, conexiuni pe rețelele de socializare, directive date de liderul grupării, Buricea Marian celorlalți membri, așa cum a rezultat în urma exploatării mandatelor de supraveghere tehnică.

Judecătorul de drepturi și libertăți mai reține ca relevant și faptul că din probe rezultă preocuparea comună a inculpaților pentru evitarea deconspirării presupuselor activități, concretizate în evitarea convorbirilor telefonice directe și utilizarea aplicațiilor de mesagerie criptată sau dimpotrivă, reproșul exprimat de unul dintre inculpați, respectiv inculpatul Voicu Ionuț Alin care într-o conversație purtată cu inculpatul Mureș Stefan Cătălin, își arată îngrijorarea că liderul grupării, Buricea Marian „vorbește mult la telefon” și zice numai „prostii” pe telefon, aspecte care reprezintă indicii suplimentare ce susțin caracterul coordonat al activităților investigate.

Cu privire la apărarea în sensul că nu este conturată structura grupării ori rolul fiecărui participant, judecătorul reține că urmărirea este într-o fază incipientă, aceste aspecte urmând a fi clarificate prin administrarea în continuare a probatoriului, iar în actuala etapă, standardul de analiză este cel al suspiciunii rezonabile, nu cel al dovedirii acuzației dincolo de orice îndoială rezonabilă. Or, raportat la probele existente la dosar, rezultă suspiciunea că inculpații nu au acționat izolat și independent, ci au menținut relații constante care depășesc nivelul unor simple relații de amiciție sau cunoștințe”, scrie judecătorul.

Opinia dură a DIICOT: „judecătorul nu a înțeles speța”

Procurorii DIICOT au contestat pe loc decizia magistraților de la Tribunalul București care, în ambele dosare cu propunerea arestării preventive, au stabilit eliberarea tuturor membrilor și arestare doar a liderului lor, Marian Buricea.

În motivarea contestației lor, prezentă la dosarul aflat pe masa judecătorilor, procurorii DIICOT radiografiază motivarea magistratului Baltag și arată că „judecătorul nu a înțeles speța, inclusiv obiectul cauzei, în special situația inculpatului Nicolae Dumitru zis „Nicu bombardierul””.

Anchetatorii notează că magistratul în cauză „a susținut că inculpatului Nicolae Dumitru a fost trimis în judecată pentru faptele ce formează obiectul acestui dosar și că procurorul ar fi trebuit să ceară înlocuirea măsurii controlului judiciar în cauza aflată pe rolul Tribunalului Galați în loc să formuleze prezenta propunere de arestare” dar că „în cauza noastră, acest inculpat este cercetat și propus la arestare pentru comiterea infracțiunii de „constituire a unui grup infracțional organizat” în scopul căruia a intrat inclusiv fapta de „tentativă la omor”, pentru care a fost trimis în judecată, o altă infracțiune de „tentativă la omor” comisă în condițiile grupului cercetat în prezenta cauză, precum și pentru săvârșirea unei infracțiuni de „camătă”. Astfel că susținerile judecătorului sunt absolut nefondate”.

Magistrat încurcat între tentativele de crimă

„Obiectul prezentei propuneri de arestare îl constituie comiterea de către Nicolae Dumitru a infracțiunilor de ”constituire a unui grup infracțional organizat”, „tentativă la omor calificat” – în legătură cu persoana vătămată Mihai Alexandru Matei zis Mișu și ”camătă”.

Infracțiunea de „constituire a unui grup infracțional organizat”, în scopul căreia a intrat săvârșirea infracțiunilor de „tentativă la omor”, s-a consumat înaintea comiterii infracțiunii de „tentativă la omor”, în legătură cu persoana vătămată Ionuț Popa zis Pinochio pentru care inculpatul a fost deja trimis în judecată, și s-a epuizat la efectuarea perchezițiilor domiciliare din data de 16.07.2026”, întăresc în conetstația lor anchetatrii.

Astfel, scriu aceștia în dosar, „a rezultat din probe că inc. Nicoleae Dumitru a săvârșit aceste infracțiuni, aspect constatat și de judecătorul de drepturi și libertăți, astfel că urmează ca judecătorii de drepturi și libertăți în calea de atac a contestației să constate că inculpatul Nicolae Dumitru este deosebit de periculos, iar singura măsura preventivă care poate fi luată față de acesta este măsura arestării preventive”.

Se invocă superficialitatea magistratului

Procurorii susțin în contestația lor de la dosar că nici cu privire la restul inculpaților din lot magistratul de la Tribunal „nu a înțeles situația de fapt, precizând că aceștia sunt cercetați sub măsura preventivă a controlului judiciar, verificată ultima dată pe 26.06.2026 de către Tribunalul Galați, pierzând din vedere faptul că în prezenta cauză s-a demonstrat că acea faptă de „tentativă de omor” asupra persoanei vătămate Ionuț Popa zis Pinochio a intrat în scopul grupului infracțional organizat cercetat în prezenta cauză, grup constituit în mod evident anterior comiterii acelei fapte, astfel că, periculozitatea inculpaților și pericolul social concret al faptelor comise rezultă chiar din materialitatea faptelor, circumstanțelor de comitere a acestora, din analiza anturajului și a mediului din care aceștia provin, a antecedentelor penale”.

„Date fiind aceste argumente, susținea judecătorului în sensul că procurorul ar fi trebuit să uziteze de mecanismul procedural prev. de art. 215 alin 7 din C.p.p. este absurdă.

În concluzie, din simpla susținere că a fost formulată o propunere autonomă de arestare preventivă într-un dosar distinct, deși aceasta avea ca premisă aceeași activitate infracțională în care inc. se află sub măsura controlului judiciar, dovedește superficialitatea cu care judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a tratat propunerea de arestare preventivă a inculpaților și face de prisos orice altă critică”, scriu anchetatorii de la DIICOT.

„Astfel, judecătorii de drepturi și libertăți de la instanța superioară urmează să observe că judecătorul fondului a precizat în finalul argumentației că pericolul concret pentru ordinea publică și necesitatea privării de libertate a acestor inculpați au fost deja analizate de Tribunalul Galați în raport cu fapta de „tentativă la omor calificat”, infracțiune cu un grad de pericol superior celei prevăzute de art. 367 C.pen, concluzionând că în aceste condiții este dificil de justificat, în lipsa unor elemente noi, că aceeași situație de fapt ar impune ulterior arestarea preventivă doar prin prisma acuzației de constituire a unui grup infracțional organizat în condițiile în care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru o nouă infracțiune ce face obiectul grupului.

Ceea ce nu înțelege judecătorul de drepturi și libertăți este că inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de „tentativă la omor calificat”, iar în acel dosar nu s-a reținut participația penală a inculpatul Marian Buricea și nici comiterea acelei infracțiunii în „condițiile unui grup infracțional organizat”.

În acel dosar s-a reținut că, inculpații trimiși în judecată au acționat în urma unui conflict spontan pe care l-au avut cu persoana vătămată.

În prezenta cauză, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de acești inculpați cu privire la aderarea acestora la grupul infracțional organizat constituit de Marian Buricea și alții, în scopul, printre altele, comiterii infracțiunii de „tentativă la omor” pentru care acești inculpați au fost trimiși în judecată la Tribunal Galați, aspecte necunoscute de către organele judiciare care instrumentează respectiva cauză”, mai explică magistrații DIICOT.

Membru activ din penitenciar

Anchetatorii DIICOT contra-punctează și în cazul motivării Tribunalului București în cazul bărbatului încarcerat până în anul 2030.

„În ceea ce îl privește pe inculpatul Mihai Tudorache, judecătorul de drepturi și libertăți a susținut că nu se impune luarea măsurii arestării preventive, întrucât se află în executarea unei pedepse de 8 ani închisoare, dispuse prin decizia penală din 2022 a Curții de Apel Galați și astfel nu există un risc de sustragere și influențare a probelor din prezenta cauză, concluzionând că, arestarea preventivă riscă să aibă un caracter pur formal, fără o utilitate procesuală.

Arătăm că în prezenta cauză s-a probat faptul că inculpatul Tudorache  aflat în executarea pedepsei cu închisoarea continuă să aibă un rol activ în cadrul grupului infracțional organizat pentru care s-a cerut luarea măsurii arestării preventive, continuând să racoleze membri din penitenciar, exemplificăm astfel cazurile inc. Mario Daniel Mocănașu zis Pârnaie, Neculai Mocanu zis Bagnaru și Dorin Ion Ion zis Ion cioară”.

Mai mult, inculpatul Tudorache aflat în executarea pedepsei cu închisoarea, împreună cu soția sa Mihaela Tudorache, aflată în libertate, acordă sume de bani cu camătă.

Așadar, urmează a se observa că inculpatul Tudorache se apropie de executarea fracției de cel puțin 2/3 din pedeapsa aplicată și că ar putea fi îndeplinite condițiile liberării condiționate, anterior soluționării prezentului dosar, și este evident că se impune arestarea preventivă a acestuia”, explică anchetatorii Direcției.

Inculpat violent la ușa polițistului de investigații criminale imediat după eliberarea de la Tribunal

O situație extrem de gravă s-ar fi petrecut la Brăila după lăsarea în libertate a loturilor din clanul violent Buricea ridicat de DIICOT, după ce unul dintre membrii eliberați ar fi mers acasă la un polițist de la Serviciul de Investigații Criminale, caz în care omul legii ar fi apelat numărul unic de urgență 112, transmit surse din mediul judiciar pentru Gândul.

Concret, Gândul a relatat despre acțiunea DIICOT în cazul grupării de crimă organizată din Brăila condusă de  familia Buricea și a constatat cum membrii cu trecut infracțional extrem de violent au fost lăsați liberi de Tribunalul București în cele două dosare în care DIICOT a cerut arestarea preventivă.

Urmare acestei eliberări, spun sursele publicației, se pare că unul dintre inculpații din dosar, Iulian Emilio Hrehorec, ar fi fost acasă la polițist pentru a „discuta” cu acesta situația prezentului dosar penal.

Sursele noastre nu au putut oferi explicații lămuritoare cu privire la motivul prezenței acestui membru al grupării la locuința ofițerului de la Serviciul de Investigații Criminale, dar explică faptul că ofițerul ar fi apelat numărul unic de urgență 112.

Concret, explică mai departe sursele publicației, bărbatul ar fi încercat să discute cu ofițerul despre situația sa actuală, dar finalmente a rezultat un apel la numărul unic de urgență 112 din partea omului legii.

Sursele nu pot oferi detalii lămuritoare la momentul difuzării acestui material cu privire felul în care s-a finalizat „intervenția” membrului clanului Buricea la locuința ofițerului de la investigații criminale.

Potrivit datelor din dosarul aflat pe masa magistraților Emilio Iulian Hrehorec „a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe și s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în anul 2022 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de încăierare și tulburarea ordinii și liniștii publice, în anul 2023 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și proxenetism”.

Gândul va prezenta în continuare istoricul condamnărilor rămase definitive și executate de membrii clanului Buricea care au fost ridicați și prezentați de DIICOT judecătorilor de la Tribunalul București cu propunerea arestării preventive.

Referitor la informațiile aduse la cunoștința publicației de sursele precizate Gândul a solicitat Inspectoratului General al Poliției Române să confirme situația semnalată și să explice felul de soluționare a apelului la 112.

Tentative la omor, omoruri, tâlhării și lovituri cauzatoare de moarte în meniul principal

Membrii grupării infracționale sunt persoane cu un istoric infracțional relevant, fiind cercetați în trecut pentru săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate deosebită, în special infracțiuni contra vieții, respectiv tentative la omor și omor.

Astfel anchetatorii au verificat atent pe parcursul anchetei trecutul infracțional al fiecăruia dintre membrii grupării aflată sub lupă, cazierele judiciare ale acestora și modul de acțiune.

Astfel numitul Nicolae Dumitru zis „Nicu bombardierul” a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe și s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în anul 2022 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de încăierare și tulburarea ordinii și liniștii publice, tot în anul 2022 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, în anul 2023 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor.

Mihai Tudorache zis Iță a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor și proxenetism, Cristian Mureș zis Bocciu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor.

O grupare „criminală”

Între membrii grupării Buricea se află și criminali conform fișelor de cazier judiciar analizate de DIICOT. Astfel Neculai Mocanu zis „Bagnaru” a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de omor și tâlhărie în vreme ce Florin Dorian Cavaliov zis Benga a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de omor.

Alături de aceștia se încadrează și Ion Lupașcu zis Pițigoi, cu o condamnare definitivă pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte și tâlhărie.

Mario Daniel Mocănașu zis Pârnaie a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, Dorin Ion Ion zis Ion Cioară a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie și s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în anul 2026 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de loviri sau alte violențe în vreme ce Iulian Emilio Iulian Hrehorec a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe și s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în anul 2022 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de încăierare și tulburarea ordinii și liniștii publice, în anul 2023 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și proxenetism.

În cazul lui Marian Marius Cernea zis Para, arată procurorii, există o condamnare definitivă pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor și s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în anul 2023 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase.

Ionuț Mirea zis Neon a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, Florin Biru pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie iar în cazul lui Ionuț Alin zis Duli s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în anul 2024 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de loviri și alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Liderul a supărat statul doar cu o altercație

Liderul grupării Marian Buricea are o modestă acuzație pe numele său după ce față de el s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în anul 2022 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.

Alături de acesta mai sunt cercetați Radian Mihalcea zis Salam în cazul căruia s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în anul 2022 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de încăierare și în anul 2024 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de loviri sau alte violențe, Cătălin Ionuț Mihalcea față de care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în anul 2023 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor, Iulian Gândac față de care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în anul 2023 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor, Cătălin Ionescu față de care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în anul 2023 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor.

În vizorul autorităților mai sunt Mihai Axenete față de care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în anul 2023 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor, Mirel Valentin Boboc, față de care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în anul 2023 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor șiIulian Eduard Mihalcea față de care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în anul 2022 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de încăierare, în anul 2023 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase, în anul 2024 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de loviri sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Pe baza antecedentelor extrem de grave ale membrilor grupării condusă de Marian Buricea anchetatorii conchid că aceștia manifestă o disponibilitate reală de a recurge la acte de violență pentru atingerea scopurilor infracționale urmărite.

„Conduita și discuțiile rezultate în urma exploatării măsurilor de supraveghere tehnică relevă că manifestările cu caracter violent nu au un caracter pur declarativ, ci sunt susceptibile de a fi transpuse în practică, în concordanță cu modul de operare și antecedentele acestora”, arată anchetatorii în dosarul ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București.

Serviciul de „intervenții” Buricea și Compania

Anchetatorii oferă numeroase exemple în care liderul grupării brăilene Marian Buricea intervine. Notorietatea sa crescută pe spatele violențelor membrilor săi este suficientă pentru a nu fi nevoit decât să ridice tonul la diverșii săi „clienți” pentru ca aceștia să „execute”.

Astfel într-o discuție din octombrie 2025 Buricea îi cere interlocutorului său „să remedieze situația referitoare la o suma de bani împrumutată de la persoana neidentificată, adoptând un ton autoritar și ridicând vocea solicitând respectarea termenului de restituire”.

„La finalul discuției, Marian Buricea îi transmite persoanei neidentificate din proximitatea sa, că „io-s Marian Buricea, io nu-s nimeni” și că „(…)” se va conforma solicitărilor formulate „Da azi, ai văzut, l-am forțat, te sună azi”, sugerând astfel poziția sa de autoritate și influență exercitată asupra debitorului.

Din conținutul conversației, mai rezultă că „(…)” este o persoană cu care Marian Buricea („că-l bat pe (…)”), cât și persoana neidentificată se află într-o stare conflictuală temporară, cel din urmă formulând o sesizare către organele de poliție în legătură cu „ALBERT” care ar fi dorit să remedieze „problema” prin oferirea unui autoturism marca Porsche”, se arată în dosar.

Un alt exemplu relevant pentru conturarea poziției de autoritate a lui Marian Buricea, notează anchetatorii în dosar, este și faptul că prin persoanele din anturajul apropiat al acestora, diferite persoane apelează la acesta pentru gestionarea unor conflicte.

Dintr-o discuție din noiembrie 2025 rezultă că liderul grupului brăilean „este perceput ca o persoană capabilă să gestioneze și să soluționeze astfel de neînțelegeri, intervențiile sale fiind solicitate pentru temperarea tensiunilor, influențarea conduitei persoanelor implicate și restabilirea unei stări de echilibru, ceea ce denotă recunoașterea autorității sale de către cei din jur: („îl terorizează și am zis să vorbesc cu tine”)”.

Discuție de „afaceri”: „Și ce vrei? Să-i batem?/ Da. Zău! Adică pe unul”

În altă ordine de idei, o altă discuție interceptată de anchetatorii DIICOT relevă lejeritatea cu care se plănuiau faptele violente ale grupării de extremă la care apelau diverse persoane.

„De asemenea, din materialul probator administrat rezultă că și persoanele asociate grupării infracționale Buricea sunt contactate de diverse persoane în vederea intervenției acestora pentru a le rezolva diverse dispute cu alte persoane, astfel exemplificăm pe Cătălin Ștefan Mureș care este perceput ca o persoană predispusă la acte de violență.

În acest context, o terță persoană cunoscută cu apelativul „(…)”, aflată în conflict cu un alt individ, a apelat la membrul grupării pentru a determina exercitarea unor acte de agresiune fizică asupra persoanei cu care este într-o dispută.

Din convorbirea purtată la data de 17.01.2025, ora 21:53:00, rezultă că Mureș a răspuns afirmativ solicitării, arătând că va identifica o persoană care să acționeze în sensul agresării fizice a celui vizat, asigurând interlocutorul că „se rezolvă”, relevant fiind fragmentul:

„CĂTĂLIN: Aa! Foarte bine! Bă, băiatu’, uite am și eu probleme cu țiganii de lângă mine, de aicea.

MUREȘ: Ce vor?

CĂTĂLIN: Ee… Vor să fie bătuți.

MUREȘ: (n.n. o persoană din proximitatea sa) Cine mă? (n.n. răspunsul lui Mureș) Țiganii ăia de lângă Cătălin.

CĂTĂLIN: Crezi că ai putea să mă rezolvi? Dar nu vreau (n.n. ca) cineva să mă cunoască pe mine.

MUREȘ: Și ce vrei? Să-i batem?

CĂTĂLIN: Da. Zău! Adică pe unul.

MUREȘ: (n.n. o persoană din proximitatea sa) Ăsta e beat, mă?

CĂTĂLIN: Cine?

MUREȘ: Dacă vrei… Dacă vrei, vorbim.

CĂTĂLIN: Da.

MUREȘ: În seara asta, neapărat?”, discutau cei doi interlocutori.

„Servicii” prompte de intervenție

„CĂTĂLIN: Nu, nu, nu. Dar nu vreau… El bea la chioșc. Acolo, la Jeni.

MUREȘ: Acuma, e beat acolo?

CĂTĂLIN: Nu, nu. Bea cafea acolo, la chioșc.

MUREȘ: Vorbim și găsim pe cineva și-l rezolvăm. (n.n. o persoană din proximitatea sa) Care țigan, mă? Care din ei că îl iau eu de urechi?

CĂTĂLIN: De lângă mine, mă! Care a făcut reclamație atuncea când mi-a dat amendă.

MUREȘ: Am înțeles. (n.n. o persoană din proximitatea sa) Dar cine l-a bătut azi? Florin l-a luat la bătaie?

CĂTĂLIN: Da, mă. Și m-a băgat și pe mine și pe Florin, aia e la spital, cică.

MUREȘ: (n.n. neinteligibil)

CĂTĂLIN: Și stă. Și aia e la spital, zace. Că, **** mea, i-a șterpelit un pumn. Bag ****-n ei (n.n. neinteligibil) vreau să-i bat, să nu mai comenteze.”ĂTĂLIN: Nu, nu, nu. Dar nu vreau… El bea la chioșc. Acolo, la Jeni.

MUREȘ: Acuma, e beat acolo?

CĂTĂLIN: Nu, nu. Bea cafea acolo, la chioșc.

MUREȘ: Vorbim și găsim pe cineva și-l rezolvăm. (n.n. o persoană din proximitatea sa) Care țigan, mă? Care din ei că îl iau eu de urechi?

CĂTĂLIN: De lângă mine, mă! Care a făcut reclamație atuncea când mi-a dat amendă.

MUREȘ: Am înțeles. (n.n. o persoană din proximitatea sa) Dar cine l-a bătut azi? Florin l-a luat la bătaie?

CĂTĂLIN: Da, mă. Și m-a băgat și pe mine și pe Florin, aia e la spital, cică.

MUREȘ: (n.n. neinteligibil)

CĂTĂLIN: Și stă. Și aia e la spital, zace. Că, **** mea, i-a șterpelit un pumn. Bag ****-n ei (n.n. neinteligibil) vreau să-i bat, să nu mai comenteze.”, plănuiau cei doi bărbați.

Goana după putere – Invitații de la „masă”

Anchetatorii DIICOT arată în dosarul lor că pentru creșterea gradului de influență a grupării „Buricea”, liderul Marian Buricea a urmărit extinderea ariei de influență și în alte zone ale Brăilei.

Astfel, arată anchetatorii Marian Buricea încercat aducerea în anturajul apropiat al acestora pe membrii grupării „Corbu”, grupare cu o notorietate infracțională în Brăila

Gruparea Corbu, mai arată DIICOT, deținea monopol din punct de vedere al infracțiunilor comise prin violență în zona cartierului „Lacul Dulce”, liderul acestei grupări fiind Stănel Corbu.

Asaltul statului asupra clanului Buricea

Gruparea interlopă Buricea a fost destructurată de DIICOT și Poliția Română prin intervenția în forță, cu 29 de percheziții simultane în județele Brăila și Galați.

Aproximativ 20 de persoane, inclusiv liderul Marian Buricea, au fost reținute și duse la audieri pentru infracțiuni grave, precum constituire de grup infracțional organizat, tentativă de omor calificat, șantaj, trafic de persoane și spălare de bani.

Procurorii DIICOT au stabilit că gruparea teroriza aceste zone de mulți ani, fiind implicată în reglări de conturi violente, proxenetism, cămătărie și estorcare.

În urma descinderilor, polițiștii au confiscat mașini de lux și sume mari de bani, iar perchezițiile au presupus inclusiv spargerea pavajului din curțile interlopilor, existând suspiciuni că aceștia și-au ascuns bunurile de valoare îngropate.

Cine sunt victimele tentativelor de omor

Anchetatorii susțin că infracțiunile de tentativă la omor au fost săvârșite asupra persoanelor vătămate Popa Ionuț zis Pinochio, Matei Mihai Alexandru zis Mișu, Bulete Marian și Decu Marian zis Mamaie.

Acest dosar a fost constituit în 2024, iar în 5 mai 2025 s-a dispus extinderea urmăririi penale pentru trafic de persoane și proxenetism. Mai târziu, în noiembrie 2025, ancheta s-a extins și cu privire la infracțiunea de spălarea banilor. La dosar au fost adăugate mijloace de probă și cu privire la camătă, instigare la favorizarea infractorului, favorizarea făptuitorului și proxenetism. Procurorul a dispus măsuri de supraveghere tehnică asupra membrilor grupului organizat.

Din actele de la dosar reiese că Buricea era liderul, iar unul dintre martori a susținut că “în mediul relational al său se spune că Dumnezeu l-a făcut șeful Brăilei”.