Ne-au inundat, zilele acestea, ştirile despre câte se întâmplă pe litoralul românesc. Şi nu toate veştile au fost bune. Condiile meteo ciudate, care au adus pe cele mai multe dintre plaje valuri mari şi curenţi puternici, au făcut ca oameni în toată firea, care sunt conştienţi de pericole şi care, măcar în teorie, calculează riscurile, să îşi piardă cel mai de preţ dintre daruri – viaţa, pentru o simplă bălăceală în Marea Neagră. Mai înspre larg.
De altfel, pe lângă aceste veşti de-a dreptul dramatice, ni s-a comunicat că, pe litoral, sfârşitul de săptămână care a corespuns şi cu Sfânta Maria, a fost cel mai aglomerat din acest sezon. Peste 200.000 de oameni la mare, în două zile şi jumătate de răsfăţ şi de ore de tihnă.
Toate corespund cu o creştere de TVA vizibilă, care îi doare peste măsură pe cei care lucrează în hoteluri şi restaurante şi care, se pare, au fost nevoiţi fie să crească preţurile, pentru a păstra profitul pe aceeaşi linie, fie să renunţe la o parte din câştiguri, păstrând vechile cifre acolo unde erau – iar asta mai ales pentru ca toţi clienţii fideli să rămână aşa: fideli.
Şi, totuşi, în ciuda unor preţuri care au crescut excesiv în câteva dintre domenii, în ciuda cheltuielilor mari din toate părţile, trecând şi eu pe la malul Mării Negre în acest sfârşit de săptămână, părea că oamenii încurajează, prin consum, toate aceste măsuri transformate în realităţi şi toate aceste realităţi care devin oglinzi de viaţă. Terase pline pe faleză, plaje destul de aglomerate, tarabe ticsite de suveniruri şi pluşuri pentru cei mici, aceia care totdeauna vor aduce cheltuieli în plus familiei şi câştig nesperat comercianţilor.
Preţuri mari şi valuri mari, de Sfântă Mărie, de la Mangalia până în Mamaia! Dar şi familii care muncesc pentru ca, măcar pentru câteva zile, ca să nu zic o săptămână, cei mici să simtă că pot cuceri universul, spuma mării, ochii lui Dumnezeu care păzesc din alt albastru toată vacanţa mare de vară.
Şi, dacă tot vorbirăm de vacanţă, să nu uităm că profesorii, nemulţumiţi de cele care îi aşteaptă, ameninţă cu grevă generală şi cu întârzierea începerii şcolii, programată teoretic pe 8 septembrie. De o altă Sfântă Marie.
Ce va fi să fie, dacă vor începe sau un cursurile, dacă se vor înţelege profesorii cu guvernanţii, dacă măsurile vor lăsa sau nu aerul respirabil, rămâne de văzut, rămâne de aflat, rămâne de comentat. Până atunci, câţiva se mai bucură de zile la mare, cu adieri ceva mai blânde acum şi cu nişte curenţi mai potoliţi în apă, dar cu avertismente prezente pe la scările salvamarilor.
Iar noi, din oraşe pline de betoane, prin care mai dă câte o ploaie salvatoare, aşteptăm să mai treacă o vară şi să tragem linia fix sub ştirile-rezumat ale sezonului, pentru a vedea câţi am rămas în picioare la intrarea în toamnă şi câţi mai au puterea să vorbească şi să lupte, în toată această junglă care a devenit casa noastră.
La luptă! Valurile-s mari!
RECOMANDAREA AUTORULUI: