Viața după Crăciun

Am supraviețuit și acestor sărbători de iarnă, într-un an în care orice bătălie a putut părea finală. Zi după zi, om lângă om, amintire lângă amintire. A trecut Crăciunul peste România, prin casele care au încercat să primească pașii Moșului și, mai ales, scâncetul lui Iisus cu o cât mai adevărată lumină. Dar viața, cu bune și cu rele, desigur că a continuat să se deșire.

Și am mai aflat câte ceva despre lumea care ne înconjoară, chiar în zile în care ar fi putut să pară că toate sunt amorțite și închise sub semnul calendarelor ortodoxe luminoase.

S-au mai deschis și porțiuni de drum expres, de acum încolo vom ajunge mai repede cu câteva minute bune la Craiova, după ce încă vreo treizeci și ceva de kilometri au fost dați în folosință chiar înainte de Ajun, între Slatina și Pitești. Pare că lucrurile se mai și mișcă, atunci când citim astfel de știri. Și chiar românii plecați dincolo de granițe, când se întorc acasă, în România abandonată pentru că nu oferea destul, spun că li se pare că țara noastră a început să renască, să se recompună din cenușă, să aducă satisfacție și adieri de prosperitate acelora care au ales să rămână. Dar repede ne trece sentimentul că roțile se învârt și că șansa e și de partea noastră.

ULTIMA ORĂ Germania schimbă regulile la volan şi introduce permisul digital naţional. Telefonul va prelua din responsabilităţile şoferului

12:46

FLASH NEWS Mircea Dinescu a scris poezia care l-a vizitat în noaptea de Anul Nou: „Locuiam în casă de paiantă,/cu apă rece, criză de săpun”

12:25

Nu toate merg cum trebuie, nu toate adevărurile se despică pozitiv. Tragedii și incendii, în ultimele buletine de știri, petrecute chiar acum, în preajma zilelor care ar fi trebuit să semene liniște în orice familie.

Tineri care și-au pierdut viața, în urma unui foc răzbunător care a ars din temelii pensiunea în care o petrecere privată îi dusese împreună. Și o luăm de la capăt, căutând în dosarele groase cu acte avizele de care ar fi fost nevoie pentru o bună funcționare a pensiunii turistice respective, controalele pentru sistemul de electricitate care se pare că a cedat, după ce mai multe încălzitoare de cameră au fost puse în priză.

Ne aducem aminte, auzindu-le pe toate, de incendiile devastatoare care, de-a lungul anilor, ne-au răpit zeci de tineri sau de oameni maturi, care au distrus familii din temelie și au șters cu buretele iluzia că România ar putea deveni un tărâm sigur.

Dar, până la finalizarea anchetelor, tot acasă ne întoarcem. Avem copii care spun că nicăieri nu e ca în țara noastră, că doar acolo se simt protejați și că au nevoie de tricolorul românesc pentru a merge înainte, pe drumul potrivit. Cine mai știe? Cine își mai asumă alegeri?

A trecut Crăciunul, azi e Sfântul Ștefan, facem apropiaților câte o urare, se apropie anul nou, dar noi rămânem aceiași, uneori lipsiți de speranță, alteori încrezători în forțele care nu știm de unde pun stăpânire pe noi, ce va fi nu știe nimeni, e iarnă peste toate hărțile lumii, e frig în multe dintre suflete, ne rugăm la Domnul, ne închinăm, clipim des, căutăm, nu mai găsim, căutăm încă o dată, ne bucurăm că am mai prins un Crăciun, mai agățăm o îmbrățișare în calendar și încercăm să credem că va fi bine.

Fiind ultima mea opinie din 2023, asta vă doresc tuturor: să vă fie mai bine. Și să ne apere, atât cât se mai poate, Dumnezeu.

Citește și:

Îl ştiţi pe Miguel? Dar pe Mihai?

Unde-i miliardul?

Atenție la veștile bune!

Evadarea din paradis

Cine are grijă de România? Cine are grijă de români?