5 decembrie. Ziua dinaintea „furtunii politice”. Mesaj-cheie al secretarului de stat american Antony Blinken, miting anti-Georgescu și pro-Europa în Piața Universității

Presiunea pe scena politică din România a atins cote maxime în doar câteva zile. Câștigător al turului întâi al alegerilor prezidențiale – 24 noiembrie 2025 -, Călin Georgescu se pregătea să o înfrunte pe Elena Lasconi în turul al doilea. Voturile înregistrate au fost renumărate, Curtea Constituțională a României a validat rezultatele, iar documente ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) au fost declasificate în data de 4 decembrie 2024. 

Normalitatea avea să fie spulberată, la propriu, în data de 6 decembrie 2024, atunci când alegerile au fost anulate de CCR, decizie care a șocat și a declanșat sarabanda semnelor de întrebare și a controverselor.

Gândul prezintă, cronologic, evenimentele desfășurate în zilele care au urmat turului întâi al alegerilor prezidențiale, iar momentul culminant a fost reprezentat de anularea alegerilor. A trecut un an de atunci, iar o „privire” în trecutul apropiat al României ne aduce în data de 5 decembrie. Mai era doar o zi până la anulare.

Călin Georgescu, învingător în turul întâi și „ținta” tuturor acuzațiilor

• 25 noiembrie. Rezultatele finale după primul tur al alegerilor prezidențiale provoacă un șoc în România și în străinătate. Georgescu și Lasconi sunt declarați câștigători, iar Marcel Ciolacu pleacă de la șefia PSD. Klaus Iohannis anunță că nu au fost ingerințe în alegeri.
• 26 noiembrie. Joc pe contre între câștigătorii surpriză ai primului tur al alegerilor prezidențiale. Lasconi vrea o alianță pro-NATO și pro-UE în lupta cu „admiratorul lui Putin”, Georgescu reacționează: „Se cere poporului român să intre în războiul din Ucraina”.
• 27 noiembrie. Scandalul „TikTok” continuă. După ce a spus că nu a primit informări de la serviciile secrete despre promovarea lui Georgescu în online, președintele Iohannis mută surprinzător și convoacă CSAT. AEP publică sumele cheltuite de prezidențiabili în campanie, iar doi candidați contestă la CCR rezultatul primului tur al alegerilor.
• 28 noiembrie. CCR decide renumărarea voturilor din primul tur al prezidențialelor, CSAT vorbește de „atacuri cibernetice” care ar fi influențat alegerile, STS neagă, iar AEP sesizează Parchetul în legătură cu campania lui Georgescu.
• 29 noiembrie. Românii se pregătesc de „hora parlamentarelor”, CCR amână validarea rezultatelor din primul tur de scrutin, iar Ciolacu anunță că se retrage din cursa pentru Cotroceni dacă alegerile prezidențiale sunt reluate.
• 30 noiembrie. Zi de tranziție, alegerile parlamentare bat la ușă. AEP anunță încheierea campaniei electorale, CAB decide excluderea observatorilor independenți de la procesul de renumărare a voturilor, Lasconi îl ironizează pe Iohannis.
• 1 decembrie. Liniștea dinaintea furtunii. De Ziua Națională a României, românii au votat pentru „parlamentare”. PSD ia caimacul, dar AUR dă lovitura și devansează PNL și USR. Stand-by în scandalul „renumărarea voturilor” din turul întâi al alegerilor prezidențiale.
• 2 decembrie. „Suveraniștii” jubilează, Curtea Constituțională validează primul tur al alegerilor prezidențiale. Călin Georgescu și Elena Lasconi sunt, oficial, finaliști în turul al doilea.
• 3 decembrie. Începe numărătoarea inversă după decizia CCR de validare a primului tur al alegerilor prezidențiale. România se pregătește pentru turul al doilea și așteaptă desecretizarea documentelor CSAT.
• 4 decembrie. După declasificarea documentelor CSAT, toate „tunurile” sunt puse pe Georgescu. SRI, SIE și MAI, informații despre o campanie controversată pe TikTok, iar din scenariu nu lipsește Rusia. Declarația transmisă de Ambasada SUA în România.

5 decembrie 2024. Antony Blinken: „Efort rusesc de amploare și bine finanțat, menit să influențeze rezultatele alegerilor prezidențiale din România”

În timpul unui summit al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), secretarul de stat american Antony Blinken a anunțat că „autoritățile române au dezvăluit existența unui efort rusesc de amploare și bine finanțat”, menit să „influențeze rezultatele alegerilor prezidențiale” din România.

„În acest an, OSCE a participat la observarea a mai mult de zece alegeri – inclusiv recentele alegeri din Statele Unite – oferind evaluări care rămân standardul de aur pentru scrutinuri libere și corecte.

În Moldova, OSCE a afirmat că scrutinul a fost bine administrat, în ciuda interferențelor rusești, iar acum autoritățile române au dezvăluit un efort rusesc – de amploare și bine finanțat – de a influența recentele alegeri prezidențiale, contrar standardelor OSCE.

Între timp, în Georgia, observatorii au publicat rapoarte îngrijorătoare privind intimidarea alegătorilor și eforturile partidului de guvernământ de a înclina terenul de joc în favoarea sa”, a declarat Antony Blinken.

5 decembrie 2024. MAE: „Interferență externă ce vizează subminarea angajamentului României față de UE și NATO”

În aceeași zi, 5 decembrie 2025, Ministerul de Externe al României anunță că rapoartele declasificate ale CSAT confirmă o „interferență străină” în alegerile prezidențiale din România, scopul fiind acela de a „submina” angajamentului României față de UE și Alianța Nord-Atlantică.

Potrivit MAE, rapoartele declasificate, primite de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), dezvăluie o „interferență externă fără precedent”, care a vizat în mod direct alegerile din România.

„Autoritățile române au luat decizia de a declasifica și de a face publice rapoarte care cuprind informații relevante privind operațiuni externe maligne, inclusiv finanțare ilegală, amplificare sintetica a unor campanii digitale și atacuri cibernetice de amploare care au avut ca țintă alegerile prezidențiale din România”, a transmis MAE.

 MAE a transmis că a informat deja aliații României despre aceste „intervenții externe” și a subliniat că vor fi luate toate măsurile necesare pentru protejarea democrației, securității naționale și suveranității țării.

„Autoritățile române investighează această tentativă de influențare, care este în desfășurare. Ne-am informat aliații cu privire la această încercare de interferență externă și vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, a mai precizat MAE. (mai multe detalii AICI)

5 decembrie 2024. Mitingul „România speră” din Piața Universității

Actori, artiști și muzicieni cunoscuți din România au protestat în stradă, la București, pentru a atrage atenția asupra importanței alegerilor corecte și a viitorului democratic al țării. Turul al doilea al alegerilor prezidențiale – în care urma să se „lupte” Călin Georgescu și Elena Lasconi – era programat pentru data de 8 decembrie.

Mitingul intitulat „România speră” – anti-Georgescu și pro-UE – a început în Piața Universității la ora 20:00 și a durat până la ora 23:00. Printre participanți  s-au numărat Oana Pellea, Victor Rebengiuc și soția sa Mariana Mihuț, Ana Blandiana, Marius Manole, Dan Teodorescu & Trupa Taxi, Andreea Marin.

„Astăzi, mai mult ca oricând, este esențial să nu ne lăsăm dezbinați, să ne iubim țara dincolo de dezamăgiri și să votăm pentru ca România să poată merge pe drumul progresului, al integrității și al respectului față de drepturile fiecărui cetățean, de pe teritoriul țării sau din diaspora”, a transmiteau Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, fondatoare „Dăruiește Viață”, actual vicepremier al României.

Cei prezenți la miting fluturat steaguri ale României și ale Uniunii Europene. Au scandat „Jos comunismul!”, „Libertate” şi „Europa”. Printre cei prezenţi s-au numărat persoane publice, activişti, dar şi oameni care susțineau că nu vor ca România să iasă din Uniunea Europeană şi din NATO.

Nu mai erau decât câteva ore până când CCR avea să decisă anularea alegerilor.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Ministerul Mediului neagă că ar fi ştiut de riscul opririi alimentării cu apă: „ESZ Prahova nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi”
• Conducătorii României, dușmanii României? Cum au devenit președintele și premierul principalii detractori ai țării. Cine mai investește într-o țară „coruptă” și în „incapacitate de plată”?
• Toți știau. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele informații despre Criza Apei au apărut în 17 iunie. Cinci luni mai târziu, 100.000 de oameni nu au apă și securitatea energetică a României este în pericol
• Anca Alexandrescu: „Sunt pregătită pentru a fi primar general. Vreau ca împreună cu primarii de sector să facem lucruri pentru București”
• Victor Ponta susține că Diana Buzoianu e vinovată de Criza apei: „Să bagi apă nepotabilă înseamnă să faci o crimă”