Ziua de 30 noiembrie 2024 a fost una de tranziție, în contextul în care românii și partidele politice se pregăteau pentru alegerile parlamentare programate pentru data de 1 decembrie. Pe scena politică, decizia CCR de renumărare a voturilor înregistrate în primul tur al alegerilor prezidențiale a „pus paie pe foc”, iar în aer plutea o „mutare” istorică. Ședința CSAT convocată de Klaus Iohannis în data de 29 noiembrie a plasat în scenariu, surprinzător, și atacurile cibernetice care ar fi „lovit” România în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale, dar și în timpul alegerilor.
Încetul cu încetul, tensiunea a crescut progresiv, s-a insistat pe campania electorală „suspectă” efectuată de Călin Georgescu pe TikTok, iar Elena Lasconi (USR) – plasată pe poziția a doua după primul tur al alegerilor prezidențiale – a avertizat că renumărarea voturilor ar reprezenta „un atac la adresa siguranței naționale”.
Gândul prezintă, punctual, evenimentele care s-au derulat pe scena politică din România din momentul în care candidatul independent Călin Georgescu și Elena Lasconi (USR) au câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și până când, în data de 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a decis ca alegerile prezidențiale să fie anulate.
Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat încheierea – în data de 30 noiembrie, la ora 07:00 – încheierea campaniei pentru alegerile parlamentare.
Totodată, AEP a precizat că procesul electoral vor fi organizate, pe teritoriul României, 18.968 de secții de votare, iar în străinătate, 950 de secții de votare.
Toni Greblă, președintele AEP, a anunțat – în data de 30 decembrie, că situația completă a renumărării voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale nu va putea fi transmisă – până la termenul fixat, respectiv 2 decembrie 2024 – către Curtea Constituțională a României.
Problema apărută era aceea a renumărării voturilor din diaspora.
„Vom avea în țară cel puțin 95% din numărul secțiilor de votare. Cred că va putea Curtea Constituțională să tragă o concluzie cu privire la faptul dacă există fraude majore în cele 95% din numărul secțiilor de votare pe care le va avea de examinat și cred că ar putea să ia o hotărâre. În situația în care Curtea Constituțională consideră că este necesar să verifice chiar toate secțiile de votare din lume, atunci termenul se va prelungi, situație care va complica foarte mult desfășurarea în continuare a alegerilor”, declara Toni Greblă la momentul respectiv.
Potrivit șefului AEP, o întârziere în validarea rezultatelor ar fi afectat tipărirea buletinelor de vot pentru turul doi al alegerilor prezidențiale.
„Nu știu ce să trecem pe buletinele de vot, cele două nume care vor fi (n.red. – în turul doi). Dacă aceste buletine nu încep să fie tipărite cel mai târziu miercuri dimineață, nu pot să ajungă la secțiile de votare sâmbătă seară. Vom tipări buletinele de vot astfel cum rezultatul scrutinului va fi validat de Curtea Constituțională”, a adăugat președintele AEP.
Curtea de Apel București respinge definitiv cererea formulată de Expert Forum în legătură cu permiterea prezenței observatorilor independenți la renumărarea voturilor înregistrate în turul întâi al alegerilor prezidențiale din România.
Expert Forum, dar și alte ONG-uri acreditate ca observatori independenți la turul I al alegerilor prezidențiale de pe 24 noiembrie, au criticat decizia BEC de a interzice accesul observatorilor la procesul de renumărare a voturilor.
Potrivit deciziei Biroului Electoral Central, la renumărarea voturilor puteau participa exclusiv membrii birourilor electorale, personalul tehnic auxiliar și statisticienii.
Conform minutei ședinței de judecată pronunțate de Curtea de Apel București, cererea Expert Forum, care contesta decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a interzice prezența observatorilor independenți, a fost declarată „nefondată”.
„Curtea de Apel București a admis recursul BEJ Ilfov și a respins solicitarea EFOR pentru a observa renumărarea. Acum câteva minute am fost dați afară de la BEJ Ilfov”, a anunțat Expert Forum pe Facebook, după decia CAB.
În toată această perioadă controversată care a urmat primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, președintele Iohannis a fost absent din spațiul public.
A convocat și a prezidat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din data de 29 noiembrie, dar atât și nimic mai mult.
Finalista Elena Lasconi – candidata USR – a fost ironică și a declarat că președintele României nu numai că nu vorbește, dar nici nu ar exista cu adevărat.
Lasconi fusese întrebată dacă a fost sunată de Iohannis după ce s-a clasat pe locul al doilea în cursa pentru Cotroceni, după primul tur al alegerilor.
„În ziua în care au fost alegerile, mi-am ţinut telefonul pe silenţios şi cred că am vorbit în total 3 minute, cu fiică-mea, că nu s-a simţit prea bine în ziua respectivă. Nu am stat să mă uit pe telefoane tot timpul. Doamne! El (n.red. – Klaus Iohannis) nu vorbeşte, cred că nici nu există”, spunea Elena Lasconi. (mai multe informații AICI)
RECOMANDAREA AUTORULUI: