După ce doi candidați la Președinția României – Cristian Terheş şi Sebastian Constantin Popescu – au contestat la Curtea Constituțională (CCR) rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din data de 24 noiembrie 2024, situația de pe scena politică a devenit din ce în ce mai tensionată. O decizie majoră plutea în aer, iar actori principali din scenariu – președintele Klaus Iohannis, CCR, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) – au început să facă mutări-cheie.
Elena Lasconi (USR) și candidatul independent Călin Georgescu s-au calificat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, dar au apărut semne de întrebare în legătură cu modul în care a fost desfășurată campania electorală, iar acuzațiile s-au intersectat.
Gândul prezintă, punctual, cele mai importante evenimente de pe scena politică din România, după ce Călin Georgescu și Elena Lasconi au câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale – desfășurat în data de 24 noiembrie 2024 – și până la momentul-șoc în care CCR a decis anularea alegerilor.
În ziua de 28 noiembrie 2024, Curtea Constituțională a României a examinat cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Cristian Vasile Terheș (Dosar nr.3671F/2024), au transmis reprezentanții CCR.
Având în vedere art. 146 lit. f) din Constituție, art. 3 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, precum și art. 37 și 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, cu unanimitate de voturi s-a dispus:
În aceeași ședință, Plenul Curții Constituționale a respins – ca tardivă, cu unanimitate de voturi – cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de Sebastian-Constantin Popescu (Dosar nr.3672F/2024).
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F11%2Fcaptura-de-ecran-2025-11-27-082521.png)
Cu doar o zi înainte, președintele Klaus Iohannis anunțase că va conoca o ședință CSAT pentru data de 28 noiembrie 2024. Inițial, în data de 25 noiembrie 2024, președintele Klaus Iohannis declarase că nu a primit informări de la serviciile secrete despre promovarea lui Călin Georgescu pe rețelele sociale.
„Președintele României nu a primit informări din partea instituțiilor statului cu privire la existența unor riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale sau cu privire la ingerințe externe în procesul electoral și nici referitor la un mod de promovare a candidatului menționat în solicitarea dumneavoastră pe anumite rețele de socializare, care să ridice suspiciuni”, transmisese Administrația Prezidențială.
Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Trebuie precizat că CSAT nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, numai că, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, „se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT”, s-a transmis printr-un comunicat de presă, după încheierea ședinței.
Concluzii după ședința CSAT din data de 28 noiembrie 2024:
După ședința CSAT, reprezentanții Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) au transmis că au pus la dispoziția CSAT toate informațiile necesare în legătură cu suportul tehnic asigurat de către STS pentru Autoritatea Electorală Permanentă.
Potrivit STS, „nu au fost identificate vulnerabilități în ceea ce privește furnizarea, în condiții de securitate, a serviciilor de comunicații și tehnologia informației puse la dispoziția AEP, organizatorul alegerilor. Atacurile cibernetice detectate asupra site-ului https://prezenta.roaep.ro au fost blocate la nivelul echipamentelor de securitate”.
„La nivelul instituției noastre nu există suspiciuni sau indicii referitoare la atacuri cibernetice care să fi avut ca efect modificarea sau alterarea datelor din infrastructura IT&C suport pentru alegerile din 24 noiembrie 2024, nefiind influențată corectitudinea procesului electoral”, mai precizau reprezentanții STS.
În aceeași zi, 28 noiembrie 2o25, Toni Greblă – președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) – anunță că este oprită campania electorală pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, programată pentru data de 8 decembrie 2024.
Potrivit lui Toni Greblă, campania electorală pentru cel de-al doila tur al alegerilor prezidențiale avea să înceapă doar după validarea candaților care au primit cele mai multr voturi în turul întâi, respectiv Elena Lasconi și Călin Georgescu.
„Campania electorală pentru turul doi, zice legea, începe în momentul în care CCR i-a validat pe primii doi care participă în finală. Teoretic, campania electorală până mâine când se pronunţă CCR este oprită. (…) Legea spune că începe după ce CCR îi validează pe cei doi care merg în turul doi. Până nu se pronunţă CCR oficial nu începe campania”, a explicat Toni Greblă la momentul respectiv.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F11%2Fcaptura-de-ecran-2025-11-27-083252.png)
Toni Greblă
Reprezentanții USR au anunțat, după ce CCR a decis renumărarea voturilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 2024, că vor depune contestația la BEC.
Elena Lasconi, candidatul USR, afirmă că ”ceea ce vedem acum este disperarea unui sistem care nu ştie să piardă” şi crede că preşedintele trebuie ales de către oameni, nu de CCR.
„Este evident că ceea ce vedem acum este disperarea unui sistem care nu ştie să piardă. Ei ştiu că noi suntem sfârşitul puterii lor şi astăzi atacă fundamentul democraţiei, alegerile, votul oamenilor. Încearcă cu orice preţ să submineze voinţa românilor”, spunea Elena Lasconi.
USR reclama și că întreg procesul de renumărare va fi asigurat de un grup restrâns de oameni, fără niciun fel de transparenţă, spre deosebire de procesul normal de numărare a voturilor, care implică 150.000 de reprezentanţi ai partidelor politice în secţiile de votare.
„Cum poate fi mai sigur un astfel de proces? Este evident că BEC vrea să creeze confuzie şi haos. Renumărarea voturilor, decisă fără niciun fel de explicaţie din partea CCR, fără un sistem clar de transparenţă, fără participarea observatorilor independenţi, nu face decât să demonstreze disperarea celor care vor să fraudeze procesul democratic”, mai spunea Elena Lasconi.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a făcut două plângeri la Poliție și la Parchet în cazul finanțării campaniei electorale a lui Călin Georgescu.
Candidatul independent declarase „zero cheltuieli” în campania electorală. Plângerile au fost trimise către Poliție și Parchet pentru a se vedea câte afișe au fost tipărite.
Totodată, AEP a sesizat și ANAF în cazul influencerilor care au promovat campania electorală, pentru a stabili din ce surse au fost plătiți.
După cele două plângeri depuse de AEP, Călin Georgescu a declarat că demersul este unul „firesc” și că este „deschis” și „transparent”.
„Decizia AEP de a sesiza Parchetul este un demers firesc în cadrul atribuțiilor sale legale. Este dreptul instituțiilor statului de a solicita și verifica orice informație consideră necesară. Suntem transparenți și deschiși colaborării, respectând întotdeauna legea”, spunea candidatul independent Călin Georgescu.
RECOMANDAREA AUTORULUI: