Candidatul independent Călin Georgescu și Elena Lasconi – candidat din partea Uniunii Salvați România (USR) – s-au clasat, surprinzător, pe primele două poziții după primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat în data de 24 noiembrie 2024. Previziunile și sondajele de opinie s-au dovedit a fi nu numai neconcludente, ci și greșite, iar marii perdanți ai alegerilor au fost social-democratul Marcel Ciolacu și liderul AUR, George Simion.
Surpriza electorală a fost atât de mare, încât România a fost lovită de un „tsunami” politic ale cărui unde de șoc nu s-au disipat nici azi.
Marcel Ciolacu, care s-a clasat abia pe poziția a treia a clasamentului prezidențiabililor, și-a dat demisia – pe 25 noiembrie 2024 – din funcția de președinte al Partidului Social Democrat (PSD), iar presa internațională a titrat că alegerile prezidențiale din țara noastră au reprezentat un „șoc”.
Gândul prezintă cronologia evenimentelor tensionate care s-au desfășurat după ce Biroul Electoral Central (BEC) a publicat rezultatele finale ale turului întâi al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024.
Totul a culminat, în data de 6 decembrie 2024, cu anularea alegerilor de către Curtea Constituțională a României (CCR), cu doar 2 zile înainte de turul al doilea, iar „lupta” dintre Călin Georgescu și Elena Lasconi nu a mai avut loc.
După ce Biroul Electoral Central a publicat rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidențiale, a început un „joc pe contre” între Elena Lasconi – candidata USR – și Călin Georgescu.
Lasconi spunea că Georgescu este un „admirator pe față al lui Putin” și avertiza că există pericolul ca „extremiștii” să preia puterea în România. Elena Lasconi a cerut o alianță pro-NATO și pro-UE în lupta cu Călin Georgescu.
Elena Lasconi era convinsă, la acel moment, că se poate construi o majoritate parlamentară alături de Forța Dreptei, PMP și REPER, iar cel mai mare „pericol” era reprezentat de Călin Georgescu.
În același timp, Călin Georgescu afirma că dorește încetarea războiului din Ucraina, însă îndrepta un deget acuzator către Elena Lasconi. Candidatul independent, clasat pe prima poziție după turul întâi al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, avertiza că „se cere poporului român, prin doamna Lasconi, să intre războiul din Ucraina”.
Călin Georgescu dădea de înțeles că Elena Lasconi ar fi fost de acord cu intarea României în război, respectând orice „va cere NATO și Uniunea Europeană”.
„Am văzut ieri cum doamna Lasconi a făcut o declarație de război, nu dată mie și dată țării întregi. Germania, ieri, a spus că se pregătește de război militar, iar doamna Lasconi, ca omul partidelor aservit, a declarat imediat același lucru, spunând în plus că orice va cere NATO, Uniunea Europeană, va respecta, Păi, cum poți să respecți totul? De aici se vede că, practic, se cere poporului român, prin doamna Lasconi, să intre în războiul din Ucraina”, declara Călin Georgescu.
Candidatul independent a declarat că dorește ca războiul din Ucraina să înceteze.
„Vreau să declar clar și precis, războiul din Ucraina trebuie să înceteze urgent. Pentru mine este strategia păcii, nu strategia războiului”, spunea Georgescu.
Controversele legate de capania electorală desfășurată de Călin Georgescu pe TikTok au continuat. Premierul Marcel Ciolacu a acuzat că sursa de finanțare a candidatului independent a fost una „externă” și a cerut „urmărirea banilor”.
„Am înțeles cum s-a folosit sistemul. Acum, sursa de finanțare, părerea mea, că este de urmărit. Follow the money. Toate partidele n-au făcut acest lucru, pentru că legea prevede niște plafoane pentru cheltuielile pe online. Banii folosiți în ceea ce s-a întâmplat sunt mult mai mulți decât cei prevăzuți în lege. Am întrebat și asta înseamnă că sursa de finanțare a fost una externă. Eu nu-s procuror și nu sunt judecător. Nu e treaba mea. Asta este treaba celorlalte autorități, altei puteri în statul român. Eu am trăit în timpul comunismului și eu nu cred că trebuie să creăm precedente de acest gen”, spunea Marcel Ciolacu.
Ministerul de Externe a reacționat ca urmare a numeroaselor „îngrijorări externe” apărute după primul tur al alegerilor prezidenţiale din România.
Oficialii MAE au precizat că „România este ferm angajată în susţinerea valorilor democratice”.
„România este ferm angajată în susţinerea valorilor democratice, a drepturilor omului, inclusiv egalitatea de gen, combaterea antisemitismului, a xenofobiei şi a oricărei forme de discriminare. Ansamblul demersurilor de politică externă ale României este inseparabil de apartenenţa României la spaţiul de libertăţi şi drepturi garantat de statutul de ţară membră a Uniunii Europene şi aliat NATO”, transmitea MAE în data de 26 noiembrie 2024.
Mii de persoane au protestat împotriva lui Călin Georgescu în mai multe orașe din țară. Etichetat drept „filo-rus”, candidatul independent a devenit ținta acuzațiilor după campania electorală controversată, iar „scandalul” TikTok a continuat.
În presa internațională, Elena Lasconi este prezentată drept un „candidat reformist”, în timp ce Călin Georgescu, potrivit Politico, era „candidatul venit de nicăieri”.
România este împărțită, rapid, în două „tabere”, pro-Lasconi și pro-Georgescu. Se insistă pe ideea că România va fi izolată de Europa și se va apropia de Rusia dacă Georgescu va deveni președinte.
„Alegerile din România s-au transformat într-o luptă neaşteptată pentru această ţară de 19 milioane de locuitori, membră a UE şi a NATO, după ce Călin Georgescu, un naţionalist de extremă-dreapta practic necunoscut, cu înclinaţii pro-ruse, a venit de nicăieri şi a câştigat primul tur de duminică, pe baza unei campanii pe TikTok”, nota Politico.
RECOMANDAREA AUTORULUI: