Bolojan, CONSULTĂRI cu partidele pentru mandat la Consiliul European. POT nu a mai participat/ Cum a fost reprezentată România de-a lungul anilor?

Reprezentanții Administrației Prezidențiale au anunțat că președintele interimar nu va face declarații astăzi, urmând ca mâine să transmită concluziile consultărilor cu partidele politice parlamentare.

Reprezentanții PNL au ajuns la consultările cu Ilie Bolojan, într-o întâlnire reprogramată din cauza unei videocoferințe pe tema Ucrainei.

„Vă mulțumesc în primul rând că ați acceptat schimbarea orei de întâlnire, dar, așa cum v-am informat, a fost o teleconferință cu președinții Costa și Macron și nu aveam altă posibilitate decât să reprogramăm întâlnirea”, le-a transmis Bolojan liderilor PNL.

Din delegația liberalilor fac parte Cătălin Predoiu, Ciprian Ciucu, Adrian Veștea, Dan Motreanu și Emil Boc.

Varujan Pambuccian, liderul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, a salutat inițiativa consultărilor de la Palatul Cotroceni, organizate de președintele interimar Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan a declarat: „În primul rând, vă mulțumesc că ați răspuns invitației de a ne întâlni astăzi.”

„Mă bucur să vă văd și în această calitate. Ați făcut bine că ne-ați chemat pe toți, pentru că acestea sunt chestiuni pe care nu le-am mai discutat de mult cu președintele și este bine să avem întâlniri de acest gen”, a spus Varujan Pambuccian.

Președintele interimar a adăugat: „Sper să avem o discuție foarte bună. Vă mulțumim foarte mult.”

Din delegație fac parte Varujan Pambuccian, Nicolae Petrețchi, Iulius Firkzak, Varol Amet și Adrian Merka.

Reprezentanții POT au transmis poziția partidului cu care ar fi mers la consultări la Cotroceni, daca nu îl rețineau pe Calin Georgescu:

„Domnule Bolojan, ca președinte interimar al României în primul rând, președinte interimar al unui stat membru NATO în al doilea rând și mai apoi președinte interimar al unui stat UE – în această ordine clară, în contextul geopolitic complex, în care securitatea României și relațiile externe sunt aspecte fundamentale, este esențial să adoptăm o abordare strategică și bine calibrată.

Partidul Oamenilor Tineri (POT) susține că securitatea României și a Europei poate fi asigurată doar sub umbrela NATO, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. NATO, prin structura sa solidă și capacitățile SUA, rămâne singurul cadru eficient de apărare colectivă. Orice inițiativă de securitate în Europa trebuie să se desfășoare sub coordonarea NATO, deoarece ar fi nerealist să credem că Uniunea Europeană poate replica și gestiona în mod autonom un sistem similar. Istoria a dovedit că acest lucru nu este posibil!

Este important de subliniat că, deși România a fost afectată de conflictul din proximitatea sa, stabilitatea noastră economică și încrederea investitorilor au fost menținute datorită apartenenței la NATO, nu exclusiv la UE. Dat fiind că NATO înseamnă în primul rând SUA, alinierea strategică a României trebuie să fie, în primul rând, în coordonare cu NATO și administrația SUA, apoi cu Uniunea Europeană.

În ceea ce privește poziția României în actualul context global, trebuie să luăm în considerare realitatea economică și strategică. Uniunea Europeană a rămas în urmă față de SUA și China în domenii esențiale precum competitivitatea, tehnologia și energia. Puterea militară depinde în mod direct de puterea economică, iar România trebuie să prioritizeze stabilitatea economică și strategică a țării noastre. Având în vedere poziția noastră geografică, este crucial să evităm implicări în război dictate de state situate la mare distanță de zona de conflict, fără a ține cont de realitățile de la granița estică a Europei unde se află România.

Domnule Președinte, ați menționat recent posibilitatea ca la Consiliul European să se ia decizii cu efecte directe asupra politicii externe și de apărare europene. Totuși, trebuie să subliniem că, în calitate de președinte interimar, fără un mandat conferit prin alegeri, nu aveți legitimitatea de a lua decizii majore care ar putea angaja România într-un conflict sau în trimiterea de trupe. În această perioadă de tranziție, echilibrul și prudența trebuie să primeze în discursul și acțiunile dumneavoastră.
Mai mult, orice decizii ale Consiliului European privind politica externă și de apărare trebuie să fie analizate în raport cu angajamentele NATO și realitățile internaționale. Observăm o lipsă de coordonare la nivel global: în timp ce președintele Donald Trump promovează pacea și stabilitatea economică, Consiliul European discută măsuri de înarmare și desfășurare de trupe. Această disonanță ridică întrebări serioase despre direcția pe care UE o urmează în acest moment.
Nu trebuie să ne limităm la declarații, ci să analizăm cu atenție faptele. Președintele Trump tratează statele UE individual, negociind cu fiecare în parte, ceea ce subliniază importanța unei strategii naționale bine definite. România trebuie așadar să aibă o strategie națională clar definită. Nu putem obține ceea ce vrem din acest context geopolitic, dacă nu știm ce vrem! 

România trebuie să fie conștientă că discuțiile dintre liderii europeni și SUA nu vizează automat și interesele noastre. De exemplu, recentele vizite diplomatice arată că fiecare stat își urmărește propria agendă strategică, iar România nu trebuie să rămână într-o poziție pasivă. Nu putem crede că după discuția dumneavoastră cu Macron, domnule Bolojan, acesta a mers la Washington să promoveze intersele României. Este cel puțin naiv. Că a mers să folosească discuțiile cu dumneavoastră despre angajamentele României ca un levier pentru interesele Franței, aceasta este mult mai realist.
Prin urmare, este esențial să adoptăm o abordare realistă și să înțelegem că orice decizie majoră la nivel european trebuie, în cele din urmă va trebui validată și susținută la Washington. Iar România nu se poate lăsa pe mâna altor țări care fiecare negociază pentru ele.

Atitudinea câștigătoare este ca România să își definească un rol strategic adaptat la noua administrație americană și să se implice activ în relații economice și diplomatice bilaterale cu SUA.

În concluzie, considerăm că:
1. Discursul privind războiul și înarmarea este o pistă falsăcare acoperă discuții bilaterale și de negociere a fiecărei țări cu SUA;
2. Este necesară conturarea unei strategii comerciale și diplomatice clare care să repoziționeze România în contextul relațiilor internaționale, având în vedere viziunea administrației Trump.
3. Organizarea unui tur doi de alegeri prezidențiale este esențială și urgentă pentru ca România să aibă un președinte legitim și stabil, capabil să ia decizii strategice pe termen lung.
4. Retragerea actualului Ambasador al României în SUA ar trebui analizată în contextul menținerii unei relații diplomatice constructive cu Washington-ul, evitând menținerea unor percepții eronate despre România în noua administrație americană.

Domnule Președinte Interimar, atribuțiile dumneavoastră sunt limitate însă sunteți într-o poziție unică de a influența direcția României în această perioadă critică și puteți face istorie. Printr-o abordare echilibrată și o viziune clară, aveți oportunitatea de a contribui la consolidarea poziției noastre strategice pe scena internațională”, au transmis reprezentanții POT.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a salutat inițiativa consultărilor de la Palatul Cotroceni, organizate de președintele interimar Ilie Bolojan.

„Vă mulţumim pentru invitaţie şi mă bucur că există această iniţiativă”, a declarat Kelemen Hunor.

În replică, Ilie Bolojan a spus: „Cred că e bine să aliniem poziţiile atât cât este posibil şi să avem un dialog cât se poate de corect pe aceste teme importante”.

Din delegație fac parte Kelemen Hunor, Botond Csoma, Loránd Turos, Cseke Attila și Tánczos Barna.

Reprezentanții POT au anunțat că nu vor mai participa la consultările de la Cotroceni, alegând să se prezinte la Parchet în contextul ridicării lui Călin Georgescu.

„Nu se mai merge la Cotroceni. Explicațiile asupra deciziei le va da doamna Gavrilă. La ora 14:00 facem declarații la Parchet”, au transmis aceștia.

„Întotdeauna suntem deschiși discuțiilor cu absolut toate părțile”, a declarat Șoșoacă în debutul întâlnirii.

În deschiderea consultărilor, Ilie Bolojan le-a mulțumit participanților pentru prezență: „Vă mulțumesc pentru că ați răspuns invitației și încercăm să avem astăzi o discuție cu toate partidele parlamentare care au obținut votul de încredere al românilor”.

Liderul SOS a reafirmat disponibilitatea pentru dialog, răspunzând: „Și noi vă mulțumim pentru invitație și întotdeauna suntem deschiși discuțiilor cu absolut toate părțile”.

Din delegația SOS fac parte Diana Șoșoacă, Ninel Peia, Dumitru Coarnă, Clement Sava și Dumitru Manea.

Sper să avem o discuție bună, le-a spus președintele interimar al României, Ilie Bolojan, liderilor USR prezenți la consultările de la Cotroceni.

„Vă mulțumesc că ați răspuns acestei invitații și sper să avem o discuție bună”, le-a spus Ilie Bolojan reprezentanților USR.

„Și noi vă mulțumim că ne-ați chemat”, a replicat Elena Lasconi.

Din delegația USR fac parte Elena Lasconi, Ionuț Moșteanu, Ștefan Pălărie, Dominic Fritz, Liviu Popescu și Iulian Bulai.

„Avem o poziție publică și după aceea avem și una mai puțin publică, prima chestiune legată de posibilitatea ca România, în vreo ecuație, vreodată să trimită trupe Ucraina de menținere a păcii”, i-a spus George Simion președintelui interimar.

Aproape 45 de minute au stat la discuții social-democrații cu președintele interimar. La ieșirea de la consultări, președintele PSD a prezentat propunerile cu care a mers la Cotroceni.

PSD spune „NU trimiterii de trupe românești în Ucraina”.

Dar, susține alocare suplimentară pentru apărare.

„DA alocării suplimentare pe apărare, însă doar sub formă de investiții în industria națională de armament și pentru creșterea mobilității militare (modernizare de căi ferate, infrastructură rutieră și portuară care pot fi folosite în regim dual)”, transmite Ciolacu.

Cea de-a treia propunere se referă la „excluderea cheltuielilor de apărare din calculul deficitului bugetar”.

Înainte de a intra în Palatul Cotroceni, la consultările cu președintele interimar, George Simion a transmis că îi va cere acestuia un audit.

„Cerem un audit serios pe care România le-a alocat în efortul de război până acum”, a declarat Simion.

În afară de liderul AUR, la consultări mai sunt prezenți Marius Lulea, prim-viepreședinte, Gianina Șerban, Petrișor Peiu și Georgiana Teodorescu.

Primul partid parlamentar care a intrat la consultările cu președintele interimar este PSD, fiind și partidul cu cea mai mare reprezentare în Parlament.

Delegația PSD, condusă de președintele Marcel Ciolacu, este formată din Sorin Grindeanu, Paul Stănescu, Marian Neacșu, Mihai Tudose și Daniel Băluță.

„Sunt convins că vom avea o discuție bună”, le-a spus Ilie Bolojan social-democraților.