Disputa de la NATO dintre președintele și premierul Cehiei amintește de scandalul național Băsescu-Ponta. Cei doi oficiali s-au judecat la CCR pentru participarea la vizite externe

Disputa politică din Cehia, dintre premier și președinte, i-a plasat pe cei doi demnitari, în fotografia oficială de grup, în colțuri opuse. Imaginea amintește de conflictul dintre Traian Băsescu și Victor Ponta, care a ajuns să fie tranșat de patru ori de Curtea Constituțională. Dacă în primul caz, oficialii cehi au ajuns la summit-ul NATO, de la Ankara, în avioane separate, altfel a stat situația pe plaiurile mioritice. Curtea i-a dat dreptate președintelui, în toate spețele de politică externă, dar a permis, în cazul în care șeful statului consideră, să-și delege atribuțiile premierului.

Fostul premier Victor Ponta a sesizat de patru ori Curtea Constituțională. În 2014, în 2013 și de două ori în 2012. Motivul invocat de Ponta era participarea lui la reuniuni externe pentru a reprezenta interesele României. De fiecare dată, judecătorii CCR au apreciat că preşedintele este cel care reprezintă statul român în planul politicii externe. Totuși, potrivit Curții, președinele i îi poate delega premierului, în mod expres, atribuţiile sale de participare la reuniunile Consiliului European.

Gândul de Vreme Vremea se schimbă radical în weekend. Temperaturile de 34 de grade lasă loc furtunilor și ploilor torențiale în mai multe județe din țară. ANM, informații de ultimă oră pentru Gândul

11:05

ULTIMA ORĂ Maia Sandu l-a desemnat oficial pe Vasile Tofan drept candidat la funcția de premier al Guvernului de la Chișinău

11:04

 Loading ...

Traian Băsescu, reclamat de Victor Ponta la CCR

Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit de fiecare dată că nu este un conflict juridic între preşedinte şi premier în privinţa reprezentării țării noastre la întâlnirile europene la nivel înalt. De toate cele patru ori ei au considerat că președintele este în măsură să reprezinte România, pentru că el stabileşte politicile externe, iar guvernul pune în aplicare liniile directoare pentru ca măsurile externe să fie implementate.

Încă din 2012, când Traian Băsescu și Victor Ponta au intrat în conflict,  Curtea a stabilit că președintele este titularul politicii externe și decide în numele statului și că rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, de execuție.

”În motivarea acestei soluții, Curtea a reținut, în esență, că regimul politic consacrat de Constituție trebuie să fie calificat ca fiind unul semiprezidențial și că, potrivit art. 80 alin. (1) din Constituție, Președintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce și angajează statul.

Acest text constituțional îi permite să traseze liniile viitoare pe care statul le va urma în politica sa externă, practic să îi determine orientarea în planul relațiilor externe, ținând cont, desigur, de interesul național. O atare concepție este legitimată de caracterul reprezentativ al funcției, Președintele României fiind ales de cetățeni prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat”, se arăta în motivarea CCR.

Decizia nr. 784/2012 a fost pronunțată ca urmare a disputei dintre fostul președinte, Traian Băsescu, și fostul premier, Victor Ponta, pe tema reprezentării la Consiliul European. Guvernul Ponta a susținut atunci faptul că Guvernul, potrivit art. 102 din Constituție, în temeiul programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice.

De asemenea, Curtea a mai arătat că, în planul politicii externe, primul-ministru are competența constituțională de a asigura realizarea politicii externe a țării, art. 102 alin. (1) din Constituție, ceea ce înseamnă că, în funcție de orientarea stabilită de reprezentantul statului în plan extern, care este Președintele statului, Guvernul, prin reprezentantul său, urmează să implementeze în mod corespunzător măsurile față de care statul s-a angajat.

Prin urmare, Curtea a constatat că rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze și să îndeplinească obligațiile la care România s-a angajat la nivel de stat.

Curtea observa, cu acest prilej, că acest rol este unul de execuție, așadar, unul derivat, și nu originar, cum este cel al Președintelui României. Astfel, nefiind o putere delegată, ci proprie Președintelui României, reprezentarea statului poate fi delegată, printr-un act de voință expres, de către acesta atunci când consideră necesar.

Victor Ponta, supărat pe Traian Băsescu că nu l-a lăsat să reprezinte România la o reuniune europeană

Şeful Guvernului de atunci a cerut magistraţilor Curţii să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de faptul că președintele îşi „arogă atribuţii şi competenţe” care aparţin Guvernului.

Traian Băsescu anunţase că va reprezenta România la Consiliul European, pentru că doreşte să semneze el însuşi Acordul de liber schimb şi de asociere la Uniunea Europeană al Republicii Moldova, după ani de eforturi făcute în acest sens.

Curtea Constituţională, solicitată să se pronunţe pe tema reprezentării la Consiliul European

Victor Ponta spunea la ieșirea de la Curtea Constituțională că a făcut această sesizare pentru viitor.

„Pe 16 iulie va fi un Consiliul European care are la ordinea de zi atribuții strict ale Guvernului și anume desemnarea comisarului european și a celorlalți comisari. Eu am cerut doar pentru viitor, pentru ca să nu mai ne trezim cu viitorul președinte și cu viitorul premier la Curtea Constituțională”, declara Victor Ponta.

„Dacă eu sunt cel care trebuie să desemnez comisarul, mi se pare normal ca eu să fiu cel care trebuie să participe la negocieri. Că altfel negociază președintele ceea ce trebuie să fac eu. Ceea ce sigur că nu funcționează”, a punctat premierul.

Spre deosebire de cazul din România, în Cehia lucrurile au stat altfel. După ce s-au certat pe participarea la NATO, președintele și premierul Cehiei s-au dus amândoi la Summitul de la Ankara, cu avioane separate. Premierul Andrej Babiš i-a interzis președintelui Petr Pavel să fie șeful delegației.

Fotografia oficială de grup a NATO surprinde o situație bizară care scoate în evidență disputa constituțională și fractura din interiorul conducerii Republicii Cehe.

Pozitiiile opuse au fost ocupate în cadru de premierul Andrej Babiš și de președintele Petr Pavel și au reflectat un conflict de lungă durată legat de reprezentarea externă a țării.

Miza conflictului politic dintre președinte și premierul ceh

Cabinetul condus de Andrej Babiš a refuzat inițial să îl includă pe președintele Petr Pavel, fost general și înalt oficial NATO, în delegația oficială. Sub presiunea instanțelor constituționale de la Praga, guvernul a acceptat participarea lui Pavel la summit, dar i-a interzis să fie șeful delegației cehe.

În timp ce președintele Pavel promovează o linie puternic pro-NATO și susține prioritățile alianței, premierul Babiš a reconfirmat chiar în cadrul summitului că Republica Cehă nu va atinge ținta asumată de cheltuieli militare din acest an.

Presa din Cehia a relatat despre disputa dintre cei doi oficiali ai țării care au ajuns la Summitul de la Ankara: rapoartele au indicat că guvernul s-a opus acestui eveniment sau nu l-a acreditat pe deplin pe Pavel iar acesta era așteptat să participe la reuniunea plenară oficială.

Biroul lui Pavel a confirmat călătoria sa, dar nu a publicat un program detaliat al angajamentelor sale. Guvernul a subliniat că Babiš se va ocupa de principalele atribuții de reprezentare. Cât privește așezarea celor doi rivali politici, la extremitățile opuse ale fotografiei oficiale de grup, în fața Complexului Prezidențial Beștepe din Ankara, Reuters relatează că aceasta „oferă comunității internaționale o dovadă clară a modului în care politica internă din Cehia fragmentează coeziunea reprezentării sale externe într-un moment crucial pentru securitatea euroatlantică.”