Salariul minim si pensiile ucrainenilor vor fi majorate în 2026, în timp ce la noi va fi invers. Ilie Bolojan, aflat în fruntea Coaliției de guvernare, spune că așa ceva nu e posibil în România și că salariul și pensiile trebuie înghețate. În timp ce Guvernul pregătește actul de înghețare a salariul minim pe economie la nivelul actual, Ucraina susținută de finanțare externă, inclusiv din partea României, adoptă bugetul pe anul 2026, care prevede măriri ale salariului minim, ale pensiilor, dar și majorări ale cheltuielilor pentru sănătate și educație. Salariul minim al ucrainenilor va crește de la 8.000 (circa 162 de euro) la 8.647 de grivne (circa 175 de euro), iar pensia minimă se va majora cu 2,5 mii grivne (circa 51 de euro). Creșterile nu par mari, însă este vorba de o țară în război, care operează totuși aceste majorări.
Aproape trei milioane de români care câştigă venituri aproape de salariul minim ar putea rămâne cu aceeaşi sumă şi anul viitor, în ciuda scumpirilor tot mai greu de suportat. Oficial, doar unu din zece angajaţi are salariu minim, dar, în realitate, numărul acestora este mult mai mare.
Ministerul Finanțelor deja a început să contureze bugetul pentru anul 2026, însă așteaptă o decizie politică, pe care ar trebui să o tranșeze Coaliția de guvernare, în privința veniturilor pentru populație.
Guvernul Bolojan ia în calcul să înghețe salariile în sectorul bugetar anul viitor, dar și pensiile. De asemenea, salariul minim cel mai probabil va rămâne la nivelul din prezent – 4.050 de lei brut. Asta deși România și-a asumat să respecte o directivă europeană care prevede majorări salariale.
În următoarele două săptămâni, Executivul ar urma să vină cu o Ordonanță prin care va stabili înghețarea salariilor, dar și alte măsuri bugetare.
Mai mult, premierul a afirmat recent că „pentru salariul minim nu avem spaţii foarte mari de creştere, datorită realităţilor economice şi bugetare”, dar, paradoxal, Bolojan își permite în continuare să finanțeze pachetele europene pentru Ucraina.
Potrivit Politico, Uniunea Europeană pregătește garanții de până la 210 miliarde de euro pentru împrumuturi urgente pentru Ucraina, România fiind un contribuitor semnificativ.
Țara noastră figurează cu o contribuție de până la 4,4 miliarde de euro, alături de state precum Austria, Danemarca sau Irlanda.

Sursa: politico. România va plăti 4,4 miliarde de euro în noul pachet de finanțare pentru Ucraina.
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a semnat marți legea bugetului de stat pentru 2026. Conform informațiilor publicare pe site-ul parlamentului ucrainean, cheltuielile pentru sprijin social vor fi de 468,5 miliarde grivne (+ 47,6 miliarde față de 2025).
Acestea includ pensii, plăți sociale pentru categoriile vulnerabile, facilități și subvenții, sprijin pentru persoanele cu dizabilități, precum și asistență completă pentru familiile cu nou-născuți și copii mici, inclusiv îngrijire prenatală și postnatală.

Foto: president.gov.ua / Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski
Pentru prima dată din 2023, standardele sociale vor fi ridicate:
Salariul minim – de la 8.000 (circa 162 de euro) la 8.647 grivne (circa 175 de euro);
Minimul general de subzistență – de la 2.920 (circa 59 de euro) la 3.209 grivne (circa 65 de euro);
Minimul de subzistență pentru persoanele apte de muncă – de la 3.028 (circa 62 de euro) la 3.328 grivne (apximativ 68 de euro);
Minimul de subzistență pentru persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă (pensia minimă) – de la 2.361 (circa 48 de euro) la 2.595 grivne (circa 53 de euro).
Spre deosebire de România lui Bolojan care a tăiat o treime de pensii și le-a înghețat pe celelalte, Ucraina lui Zelenski majorează veniturile pensionarilor.
„În 2026, pensiile ucrainenilor vor crește datorită indexării și creșterii minimului de subzistență, iar suma cheltuielilor pentru asigurarea pensiilor va depăși semnificativ indicatorii din 2025”, anunța prim-ministrul Ucrainei, Iulia Sviridenko, pe 3 decembrie.
Pensia minimă va fi legată de noul nivel al minimului de subzistență, care va crește până la 3,2 mii grivne (circa 65 de euro). Astfel:
Pentru asigurarea sistemului de pensii se preconizează alocarea a 1,27 trilioane de grivne, cu 123 de miliarde de grivne mai mult decât în bugetul pentru 2025. Ultima majorare a minimul de subzistență a avut loc în bugetul pentru 2022 – aceasta a ajuns la 2.000 de grivne (circa 41 de euro).
În perioada 2023–2025, aceasta nu a fost modificată, însă au fost efectuate indexări, astfel încât cuantumul plăților efective a crescut treptat. În 2025, pensia minimă este de 2,3 mii grivne (circa 47 de euro).
Conform Declarației bugetare pentru 2026–2028, pensia minimă va crește după cum urmează:
În 2025, cerințele pentru pensionare în funcție de vârstă sunt:
Executivul ucrainean mai estimează că salariul mediu în 2026 va fi de 30.032 de grivne (aproximativ 607 euro).
În Ucraina, aflată în război, inflația pentru anul viitor este prognozată la 9,9%. De menționat că inflația în România, potrivit BNR, a stagnat la 9,8% în luna noiembrie a acestui an.
Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în noiembrie, cu 62,36% în ritm anual, dar cu un preț în scădere cu 2,52% față de luna precedentă, urmată de energia termică, cu o creștere analizată de 18,8%, și de transportul pe calea ferată, cu 18,59% în ritm anual, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate vineri.
În categoria mărfurilor alimentare, au fost consemnate creșteri de preț importante la cafea, de 20,5%, și la fructe proaspete, cu un plus de 15,13% în noiembrie 2025 față de noiembrie 2024. Scăderi de preț au fost înregistrate, de la an la an, la cartofi, cu 9,69%, și la fasole boabe și alte leguminoase, cu 2,38%. De la lună la lună, în noiembrie cel mai mult s-au scumpit cafeaua, cu 1,2%, și carnea de bovine, cu 0,9%. Ieftiniri s-au consemnat la citrice și alte fructe meridionale, de 2,03%, dar și la cartofi, de 1,29%.
În ceea ce privește mărfurile nealimentare, în topul scumpirilor se află, alături de energia electrică și energia termică, cărțile, ziarele și revistele, cu 10,24%.
La servicii, majorări semnificative de preț au consemnat transportul pe calea ferată, care s-a scumpit cu 18,59% în ultimul an, alte servicii cu caracter industrial, cu 17,02% și reparații auto, electronice și lucrări foto, cu 16,32%.
RECOMANDAREA AUTORULUI: