CCR ar fi vrut să respingă modificările lui Bolojan: MAJORITATEA opiniilor judecătorilor, împotrivă

Curtea Constituţională a României s-a reunit, miercuri, pentru a dezbate nouă sesizări care vizează legile din al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea. Cea de-a noua sesizare a fost depusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vizează legea privind pensiile de serviciu ale magistraților. Pronunţarea pe acest subiect a fost amânată pentru 8 octombrie.

Vezi galeria foto
14 poze

UPDATE, 12:40 Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome – constituțională

Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor, respectiv de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor, Grupului parlamentar al S.O.S. România şi Grupului parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri, şi a constatat că dispoziţiile Legii privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome, în ansamblul său, precum şi ale art.1 alin.(1)-(8) şi ale art.2 alin.(1), (2) şi (6) din aceasta, sunt constituţionale.

TEHNOLOGIE Cea mai bizară expoziție a anului 2025 de la Art Basel Miami: Robo-câini cu chipurile miliardarilor americani Elon Musk, Mark Zuckerberg și Jeff Bezos

23:57

EXTERNE Șoferii care vor primi bani dacă stau mult timp în trafic. Măsura, implementată din 2026

23:20

CCR a stabilit că Executivul şi-a angajat răspunderea asupra Legii sus-menţionate cu respectarea art.114 din Constituţie, întrucât a reglementat eficientizarea activităţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (denumită în continuare ANRE), Autorităţii de Supraveghere Financiară (denumită în continuare ASF) şi Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (denumită în continuare ANCOM) şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii.

De asemenea, Curtea Constituţională a constatat că legiuitorul are competenţa de a stabili măsuri legislative referitoare la reducerea numărului de posturi şi la reducerea nivelului salariilor de bază şi/sau indemnizaţiilor personalului unor autorităţi administrative autonome, iar prevederile care stabilesc aceste măsuri sunt constituţionale [art.1 alin.(3) şi (5), art.16 alin.(1), art.41, art.53 şi art.117 alin.(3) din Constituţie.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, care au privit condiţiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului şi lipsa unei motivări reale în expunerea de motive a legii, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra unui proiect de lege este o procedură prevăzută de Constituţie (art.114) prin care se dă expresie raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern şi se realizează atât controlul parlamentar, cât şi actul de legiferare în sine.

Conform Curții Constituționale, urgenţa şi necesitatea adoptării legii au fost justificate de Guvern şi au avut în vedere asigurarea sustenabilităţii financiare a României. De asemenea, CCR spune că nu are competenţa să exercite un control de constituţionalitate asupra modului de redactare a expunerii de motive a legii concepute de Guvern.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea a constatat că, urmare a noii organigrame şi a aplicării noilor state de funcţii, legea criticată a prevăzut că reîncadrarea personalului pe funcţii se face prin act administrativ emis de conducătorul autorităţii autonome; or, controlul acestor acte administrative nu intră în sfera de atribuţii ale Curţii Constituţionale.

De asemenea, pretinsa neclaritate a sintagmei „o grilă de salarizare care să prevadă o reducere de 30% a nivelului salariilor de bază şi/sau indemnizaţiilor personalului în statele de funcţii la data de 1 iulie 2025” vizează chestiuni de interpretare şi aplicare a legii, iar nu de constituţionalitate.

Mai mult, personalul ANRE, ASF şi ANCOM nu este în aceeaşi situaţie juridică – din perspectiva specificului reglementării elementelor raportului de muncă, în special a salarizării – cu personalul altor autorităţi administrative autonome [art.16 alin.(1)] – legiuitorul a instituit atât criterii obiective pe baza cărora se face reorganizarea celor trei autorităţi administrative autonome, cât şi garanţii efective pentru personalul afectat de măsurile legislative criticate [art.41 alin.(1) şi art.53] – autonomia ANRE, ASF şi ANCOM nu reprezintă un concept absolut, iar activitatea şi funcţionarea autorităţilor administrative autonome este stabilită de legiuitorul organic [art.117 alin.(3). Decizia este definitivă şi general obligatorie.

UPDATE, 11:45 Surse: MAJORITATEA opiniilor judecătorilor, împotrivă

Potrivit surselor Gândul, dacă s-ar fi ajuns la vot, modificarile premierului Bolojan ar fi fost trântite de CCR, majoritatea opiniilor judecătorilor fiind împotrivă.

Ilie Bolojan a declarat anterior că va demisiona dacă reforma pensiilor din justiție nu trece de filtrul CCR.

Premierul a spus pe data de 27 august că, dacă proiectul de modificare a pensiilor magistraţilor va cădea la CCR, „e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi”. 

UPDATE, 11:29 Legea Magistraților se amână

CCR a transmis deciziile luate în şedinţa de miercuri:

• Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – AMÂNARE 8 octombrie
• Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății – amânare 8 octombrie
• Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – amânare 8 octombrie
• Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome – RESPINGERE
• Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice – amânare 8 octombrie

UPDATE, 10:42 Ordinea în care se vor face dezbaterile la CCR:

• Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
• Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății
• Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
• Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome
• Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice

UPDATE, 09:50 Începe ședința la CCR

Noul plen al CCR, căruia i s-au alăturat cei trei judecători recent numiți de Camera Deputaților, Senat și Președinție, este pregătit să intre în camera de consiliu pentru a dezbate sesizările de neconstituționalitate  referitoare la pachetele de legi pe fiscalitate. Dar cea mai așteptată decizie este cea legată de sesizarea făcută pe modificările legate de pensiile magistraților. Ședința urmează să înceapă în câteva minute. Vom reveni cu amănunte.

Știrea inițială

Proiectul prevede, în principal, ca valoarea pensiei magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu net încasat și vârsta de pensionare să crească treptat la 65 de ani în următorii 10 ani.

În sesizarea sa, ÎCCJ susține că proiectul încalcă 37 de decizii obligatorii ale CCR și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.

„Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securității juridice, al legalităţii şi  neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislative”, se arată în sesizarea ÎCCJ.

„Dacă un astfel de pachet va cădea la Curtea Constituţională, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi”

Decizia CCR în cazul acestui proiect devine una importantă în contextul amenințărilor cu demisia ale premierului Ilie Bolojan. Mai exact, acesta dat de înțeles de mai multe ori că își va depune mandatul în cazul în care reforma sa nu va trece de CCR.

„Eu sper că, respectând toate deciziile Curţii, respectând legislaţia, argumentând cât mai bine, acest pachet are şanse mari să treacă de Curtea Constituţională.

Al doilea lucru: dacă un astfel de pachet va cădea la Curtea Constituţională, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi, alte acumulări care sunt adunate”, a declarat Ilie Bolojan în august.

Cine a depus celelate contestații la CCR

Celelalte opt sesizări analizate miercuri de CCR vizează celelalte patru proiecte din al doilea pachet de măsuri fiscale, pentru care Ilie Bolojan și-a angajat răspundere în Parlament.

Mai exact, este vorba despre:

• Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății
• Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
• Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome
• Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice

Pentru fiecare în parte au fost depuse câte două sesizări. Una dintre ele vine din partea senatorilor din Grupul AUR, în timp ce a doua a fost depusă de deputați ai Grupului AUR, Grupului S.O.S. România și Grupului POT.

Foto – Video: Gândul

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

PSD pune o condiție pentru a nu vota moțiunea împotriva Dianei Buzoianu. Ce trebuie să facă „mâine” ministrul Mediului

Sorin Grindeanu: „Românii vor avea, în continuare, acces la 17 ALIMENTE de BAZĂ la prețuri mai mici!”

Reacția lui Alexandru Nazare, după ce ANAF a descoperit o FRAUDĂ de sute de milioane de lei în domeniul ride-sharing