Proiectul legii de plată a pensiilor private, aflat în primă lectură pe masa ședinței de Guvern de vineri și care a declanșat numeroase reacții publice de la publicarea în transparență decizională, este salutat de oficialii Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili. Potrivit reprezentanților APAPR, legea, a cărei adoptare a întârziat cu 16 ani, este necesară pentru stabilitatea și predictibilitatea celor două pilonii de pensii private și este și parte a procesului de aderare a României la OECD.
Proiectul legea de plată a pensiilor private, care trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008, a ajuns, vineri, din nou pe masa Executivului, fără a fi însă adoptată cu această ocazie și trimisă în Parlament, conform traseului legislativ. Consultările publice vor continua săptămâna viitoare.
În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.
Potrivit actualelor norme, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate – la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.
Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), potrivit datelor oficiale ale APAPR, în perioada 2008 – 2024.
„În acest context, în care legiuitorul a prevăzut doar o perioadă de maximum 5 ani în care să se poată asigura temporar faza de plată eșalonată a pensiilor private pentru participanții la sistem, având în vedere sumele tot mai mari acumulate în conturile individuale ale participanților și pe care aceștia le solicită ca plată unică sau eșalonată, perspectiva și situația demografică în care cele mai însemnate valori eligibile la plată sunt consemnate ca fiind așteptate începând cu anul 2030, ca urmare a îndeplinirii condițiilor de pensionare a unui număr însemnat de participanți la fondurile de pensii private, elaborarea și adoptarea Legii privind plata pensiilor private reprezintă un demers esențial, necesar și prioritar, având ca scop completarea cadrului legal aplicabil pensiilor private, prin crearea bazei de funcționare a fazei de plată a pensiilor și a condițiilor pentru operaționalizarea sa”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Principalele nemulțumiri exprimate public au vizat limitarea posibilității de plată unică a activelor la împlinirea vârstei de pensionare.
Mai exact, cei care au active care depășesc o valoare echivalentă a 12 indemnizații sociale trebuie să opteze dacă vor pe loc 25% din valoare și restul eșalonat sau direct eșalonată pe o perioadă calculată în funcție de mai mulți coeficienți.
Pragul actual este 15.372 lei, până la care se încasa printr-o plată unică, dat fiind că la data de 31.12.2024, valoarea indemnizației sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de pensii era de 1.281 lei (12 x 1.281 lei = 15.372 lei.)
La acea dată, valoarea medie a contului pentru Pilon II era de 18.381 lei, iar valoarea mediană a contului Pilon III era de 14.352 lei.
„În mod similar cu practicile existente în alte state ale Uniunii Europene, este posibilă încasarea de către membrul unui fond de plată a unei părți din activul acumulat. Această plată este de maximum 25% din valoarea activului personal și se poate realiza doar după obținerea calității de membru al unui fond de plată a pensiilor de tip retragere programată sau viagere. Această opțiune se exercită la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică, acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare”, potrivit proiectului.
La solicitarea presei, APAPR a transmis un comunicat de presă prin care salută apariția proiectului de lege de plată a pensiilor private, precum și interesul public uriaș manifestat cu această ocazie.
Potrivit APAPR, actul normativ a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și agreat cu experții Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), ca parte a procesului de aderare a României la această organizație a statelor dezvoltate. De asemenea, APAPR a formulat propuneri de amendamente în perioada de dezbatere publică a legii.
„Legea de plată a pensiilor private este ultima verigă dintr-o arhitectură legislativă a sistemului de pensii private, una care trebuia să apară încă de acum 16 ani, potrivit legii de înființare a Pilonului 2 de pensii private obligatorii”, au transmis reprezentanții APAPR.
Proiectul de lege aflat acum în dezbatere publică, susțin oficialii fondurilor, este inspirat de cele mai bune practici în domeniu ale statelor dezvoltate din Uniunea Europeană și OECD, cu principii clare și rezonabile de organizare a sistemului de plată a pensiilor private.
„Obiectivul principal al noii legi este asigurarea unui venit suplimentar pe o perioada cât mai îndelungată pentru cei circa 9 milioane de români care contribuie azi la Pilonul 2 de pensii private obligatorii și Pilonul 3 de pensii private facultative, în completarea pensiei publice (Pilonul 1)”, arată APAPR.
Potrivit APAPR, noua lege de plată aduce o serie de avantaje pentru români, față de situația de provizorat din prezent:
1) Sumele acumulate vor continua să fie investite și să producă randamente investiționale, atât în cazul fondurilor de retrageri programate, cât și în cazul celor de anuități viagere. În prezent, retragerea programată pe maximum 5 ani, prevăzută de normele ASF, nu permite continuarea investirii sumelor după deschiderea plăților eșalonate;
2) Reducerea riscurilor investiționale și a volatilității, întrucât fondurile de retrageri programate vor putea investi doar în instrumente cu venit fix și risc scăzut;
3) Obținerea unui venit suplimentar pe o perioada îndelungată, corespunzătoare rolului inerent al unui sistem de pensii, cu menținerea unei flexibilități în linie cu practica altor state cu sisteme similare: atât retragerea la început a 25% din suma totală acumulată, cât și posibilitatea suplimentării pensiei private cu sume din alte surse de economisire (ex: folosirea unor conturi de economii sau depozite bancare);
4) Un tratament fiscal mai avantajos decât retragerea integrală a sumei sau retragerile pe perioade de până la 5 ani, întrucât suma implicită pentru fondurile de retragere programată este previzionată la nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, sub pragul de 3.000 de lei de la care se aplica impozitul pe venit și CASS.
5) Echilibru între rolul social – asigurarea unui venit minim egal cu indemnizația socială pentru pensionari – și flexibilitatea oferită participanților cu acumulări mai mari, care pot beneficia de pensii mai mari, cu acoperirea unei perioade minime de plată de 10 ani.
„Nu în ultimul rand, trebuie precizat că banii acumulați în Pilonul 2 și 3 rămân ai participanților și beneficiarilor, dreptul acestora de proprietate nefiind afectat de proiectul de lege în dezbatere”, au transmis reprezentanții fondurilor.
Cu această ocazie, APAPR a dorește să comunice public faptul că în luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:
„Cu atât mai mult, creșterea numărului de cazuri de plată în ultimii ani justifică adoptarea unei legislații moderne și eficiente pentru faza de plată a pensiilor private, în conformitate cu cele mai bune practici ale statelor dezvoltate”, au conchis oficialii.
RECOMANDAREA AUTORULUI: