„Azi la ce oră vine drona?” Cum poate ajunge un incident grav de securitate o banalitate. Cele două scenarii posibile care explică incursiunile repetate ale dronelor în spațiul aerian românesc

O a treia dronă a fost doborâtă de un avion românesc F-16 Fighting Falcon în decurs de doar trei zile. Primele două drone intrate în spațiul aerian al României au fost doborâte de același pilot, vineri și sâmbătă. Este pentru prima oară când au loc astfel de incidente în care avioanele de vânătoare ale României neutralizează drone cu rachetele din dotare, deasupra teritoriului românesc. În luna mai, un avion F-16 românesc, aflat în misiune NATO de Poliție Aeriană, a doborât o dronă în spațiul aerian al Estoniei.

Precedentul periculos este deja creat. Rapiditatea cu care s-au desfășurat evenimentele din zilele de vineri, sâmbătă și duminică a ridicat semne de întrebare absolut firești.

FLASH NEWS Emmanuel Macron spune că incendiile din Franța au provocat cea mai mare criză de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace

22:34

EMISIUNI Scandal în platoul emisiunii „Subiectul Zilei”. Deputatul USR George Gima se ceartă cu senatorul PSD Daniel Zamfir pe apărarea împotriva dronelor

22:12

 Loading ...

Potrivit MApN, de la începutul anului au fost contabilizate 18 pătrunderi neautorizate de drone în spațiul aerian al României, inclusiv cele trei care au fost doborâte în ultimele trei zile.

Răstimp, presa de stat rusă prezintă evenimentele din România prin „fitrul” propriu, negarea fiind firul director. Astfel, Ucraina este prezentată drept sursa incidentelor cu drone.

Doborâm și luni o dronă? Simplă coincidență sau ceva mai îngrijorător?

Totuși, poate fi vorba doar despre o nedorită coincidență. Drone scăpate de sub control sau bruiate electronic ar fi deviat de la traiectoria inițială și au ajuns, astfel, deasupra teritoriului României. Însă intrigă, pe bună dreptate, faptul că scenariul s-a repetat trei zile consecutive. „Doborâm și luni o dronă?” – aceasta este întrebarea aflată, acum, pe buzele tuturor.

Prima dronă doborâtă, potrivit cercetărilor, a fost de proveniență rusească. Încă nu se știe nimic despre proveniența dronelor 2 și 3, pentru că ancheta este în desfășurare.

• Pe de altă parte, președintele României a îndreptat un deget acuzator direct către Federația Rusă.
• La rândul său, Radu Miruță – ministrul USR al Apărării – a scris pe Facebook că „provocările” trebuie să înceteze.
• Ambasadorul Federației Ruse a fost convocat de urgență la sediul MAE.

MApN a transmis, în fiecare dintre cele trei situații, scurte comunicate în care a precizat ora la care au fost doborâte dronele, cu ce tip de avion și unde. Nu au existat referiri la Federația Rusă sau la Ucraina. S-a specificat, însă, că drona doborâtă vineri era de tip Shahed.

Sursa – Facebook / MApN

Vineri, 24 iulie 2026

La ora 09:39, sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat o ţintă aeriană la o distanţă de aproximativ 20 km Est de Sulina. Ținta a pătruns în spaţiul aerian naţional. Traiectoria a fost Sulina-Brăila-Feteşti-Buzău.

Au fost ridicate de la sol:

• Două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene – din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
• Două aeronave de luptă F-16 ale Forţelor Aeriene Române – din Baza 86 Aeriană de la Feteşti.

Aeronavele se aflau în Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană. Au decolat la ora 09.48, respectiv 10.56, pentru a monitoriza situaţia.

„La ora 11.02, aeronava F-16 a Forţelor Aeriene Române a angajat ţinta şi a doborât-o”, a transmis MApN. Drona doborâtă era de tip Shahed.

Sâmbătă, 25 iulie 2026

La ora 08:22, o a doua dronă a fost interceptată de sistemele de supraveghere radar ale MApN.

„Două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au interceptat ținta aeriană. Au executat procedurile standard de identificare și neutralizare. Drona a fost doborâtă în condiții de siguranță, într-o zonă nepopulată din proximitatea frontierei”, a transmis MApN.

Duminică, 26 iulie 2026

Duminică – la ora 10:13 – o aeronavă F-16 din Forțele Aeriene Române a doborât o dronă care intrase neautorizat în spațiul aerian. Incidentul a fost anunțat pe pagina de Facebook a MApN.

„ (…) un pilot român, aflat la manșa unei aeronave de luptă F-16 a Forțelor Aeriene Române, a doborât o a treia dronă intrată în spațiul aerian al României. Drona a fost doborâtă deasupra Mării Negre”, au precizat reprezentanții MApN în postarea de pe Facebook.

Nicușor Dan: „Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue încălcarea spațiului aerian al României”

În fiecare dintre cele trei zile – vineri, sâmbătă și duminică -, președintele Nicușor Dan a anunțat doborârea dronelor.

Duminică, 26 iulie 2026, șeful statului a îndreptat un deget acuzator către Federația Rusă. A spus direct că Rusia încalcă suveranitatea aeriană a României.

În același timp, Nicușor Dan a anunțat și că România va înainta un protest diplomatic față de Federația Rusă. Protestul va fi „fundamentat pe aceste cercetări”.

„O nouă dronă a fost doborâtă în această dimineață, la ora 10:13, de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române, deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina–Chilia. (…)

• (…) Drona doborâtă vineri dimineață este de tip Shahed, utilizată de Federația Rusă în războiul de agresiune împotriva Ucrainei.
• Investigațiile privind dronele doborâte ieri și astăzi sunt în desfășurare.
• Protestul diplomatic al României față de Federația Rusă va fi fundamentat pe aceste cercetări.

Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue încălcarea spațiului aerian al României (…)”, a anunțat Nicușor Dan pe Facebook.

Ministrul Apărării: „Aceste provocări trebuie să înceteze!”

Dacă președintele Nicușor Dan a spus, cu subiect și predicat, că Federația Rusă încalcă spațiul aerian al României, Radu Miruță – ministrul Apărării – folosește termenul „provocări”.

„O altă dronă intrată ilegal în spațiul aerian românesc a fost doborâtă astăzi de militarii români. Este a treia dronă neutralizată în trei zile consecutive. Eforturile din ultimele luni din cadrul MApN dau rezultate.

• Drona a fost detectată de radarele MApN în afara spațiului aerian românesc. A intrat în apele teritoriale ale României la ora 10:08, iar cinci minute mai târziu a fost neutralizata în condiții de siguranță, deasupra Mării Negre, în apele teritoriale ale României. (…)

România va continua să își apere ferm suveranitatea și spațiul aerian, dar aceste provocări trebuie să înceteze!”, a transmis Radu Miruță pe Facebook.

Ilie Bolojan: „Condamnăm ferm încălcarea spațiului aerian românesc de către Federația Rusă”

Și premierul demis Ilie Bolojan a transmis că vinovatul pentru aceste incidente cu drone, în spațiul aerian românesc, este Federația Rusă.

„Condamnăm ferm încălcarea spațiului aerian românesc de către Federația Rusă, pe care o considerăm inacceptabilă.
Să nu uităm că acestea sunt consecințe ale războiului de agresiune dus de Rusia în Ucraina de mai mult de 4 ani”, a transmis Bolojan pe Facebook.

Sursa – Ilie Bolojan / Facebook

Nicușor Dan știe mai mult decât spune?

Din funcția de președinte al României, Nicușor Dan are acces la informații high level și strict secrete, pe care oamenii nu le pot accesa. Aceștia așteaptă ca autoritățile să le comunice toate informațiile legate de cele trei incidente cu drone doborâte deasupra României.

Deocamdată, se știe doar că prima dronă – potrivit Parchetului Ploiești – era de tip Shahed, deja „celebra” dronă redenumită de ruși Geran.

Chiar președintele Nicușor Dan a scris astăzi, că aceste cercetări sunt în curs de desfășurare. Ceea ce înseamnă, teoretic, că nu se știe nimic oficial, deocamdată, despre proveniența dronelor care au fost doborâte sâmbătă și duminică.

Totuși, Nicușor Dan a scris, fără rezerve, că Federația Rusă încalcă spațiul aerian al României și că va fi înaintat un protest oficial către ruși.

Nicușor Dan | Foto – Mediafax

România se află în fața a două scenarii

În astfel de condiții, pornind de le premisa că președintele știe mai multe decât comunică în public, România se află în fața a două scenarii.

• Scenariul 1

Dronele sunt trimise de ruși către Ucraina, dar se pierde controlul asupra lor și ajung în spațiul aerian al României.

Rușii pot ridica din umeri sau pot transmite, oficial, că nu este vina lor sau că dronele au fost bruiate de ucraineni.

• Scenariul 2

Așa cum se întâmplă în spațiul aerian al țărilor baltice – Estonia, Letonia, Lituania – vigilența NATO este testată, repetat, de Federația Rusă.

Putin ar putea testa sprijinul acordat de SUA unora dintre cele mai mici țări membre ale NATO – Estonia, Letonia și Lituania.

Serviciile de informații letone au afirmat că Rusia nu este capabilă să deschidă un al doilea front. Totuși, Moscova ar lua în considerare „atacuri hibride, precum rachete, drone sau alte acțiuni”. Acestea ar fi menite să transmită un mesaj ferm: „Încetați să mai sprijiniți Ucraina, altfel veți avea propriile voastre probleme”.

România poate fi, la rândul ei, „ținta” unor astfel de incursiuni. Acestea au rolul de a testa capacitatea NATO de răspuns în această zonă a Mării Negre, foarte importantă din punct de vedere strategic.

Întrebarea care se poate pune, la acest moment, este dacă aceste trei drone doborâte de piloții români reprezintă doar „vârful de lance” al unei campanii mai ample, „orchestrate” de Moscova. Totul poate fi, de asemenea, și un triplu incident izolat, chiar dacă frecvența – o dronă pe zi – poate naște suspiciuni.

Deocamdată, însă, ancheta este în curs de desfășurare. Iar răspunsurile, așa cum s-a putut constata în diferite ocazii, pot întârzia pe termen nelimitat.

Vulnerabilitățile flancului estic al NATO

• Coridorul Suwałki (Axa de Nord)

Coridorul Suwałki este o fâșie de pământ de aproximativ 65 de kilometri lățime.

Are aproximativ 65 de kilometri lățime de-a lungul frontierei polono-lituaniene, fiind „încastrată” între Belarus și Kaliningrad. Reprezintă legătura terestră crucială dintre statele baltice și restul Alianței.

Dacă acest „coridor” ar fi blocat, statele baltice riscă să fie izolate complet de restul aliaților.

Coridorul Suwałki / Foto – Wikipedia

• Poarta Focșani (Poarta Focșanilor)

„Poarta Focșani” este o zonă de câmpii și coridor strategic din estul României, întinsă între județele Vrancea, Galați, Brăila și Buzău. Este  considerată drept „Călcâi al lui Ahile” al NATO pe flancul estic. Generalul Gheorghiță Vlad, șef al Statului Major al Apărării, a identificat „Poarta Focșani” drept cea mai mare vulnerabilitate strategică a țării.

Potrivit generalului Vlad, Poarta Focșani reprezintă o amenințare pentru România comparabilă cu Culoarul Suwałki pentru statele baltice.

„Aceasta este principala vulnerabilitate a României și trebuie să ne concentrăm pe abordarea tuturor acestora. Orice potențial atac terestru lansat din Federația Rusă spre sudul României ar trece inevitabil prin Poarta Focșani. De aceea, se discută constant despre această zonă”, a adăugat generalul Vlad.

„Poarta Focşanilor este o problemă de securitate la fel cum este Coridorul Suwalki pentru ţările baltice şi Polonia. Este răzbunarea geografiei. Toate culoarele de mobilitate, toate direcţiile operativ-strategice sunt canalizate de geografia statelor. Pentru noi, Poarta Focşanilor, ca şi pentru baltici (n.red. – Coridorul Suwalki), rămâne o vulnerabilitate”, a punctat șeful de Stat Major al Apărării.

Generalul Gheorghiță Vlad, șef al Statului Major al Apărării / Foto – Mediafax

• Regiunea Mării Negre

Rămâne o zonă critică, mai ales după ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea, în anul 2014.

În 2026, potrivit analiștilor militari, Marea Neagră este balamaua strategică a Europei. Este locul unde converg securitatea alimentară, independența energetică, infrastructura tehnologică și rivalitatea dintre marile puteri.

• Marea Neagră s-a transformat dintr-un coridor periferic într-unul dintre cele mai importante teatre strategice ale Europei.
• Invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022 și operațiunile navale în curs de desfășurare au militarizat bazinul, au perturbat fluxurile globale de cereale și energie și au expus vulnerabilitățile infrastructurii critice.

În 2026, fără perspective optimiste în ceea ce privește încheierea conflictului din Ucraina regiunea Mării Negre rămâne un laborator de război hibrid.