Războiul de uzură din Ucraina se prelungește, iar perspectivele unui acord de pace cu Rusia lui Vladimir Putin par din ce în ce mai îndepărtate. Ucrainenii doresc garanții de securitate ferme și se tem că, în lipsa acestora, un acord în condițiile impuse de Kremlin nu ar face altceva decât să prelungească „agonia” și să deschidă o ușă către un viitor conflict cu Rusia, dar de data aceasta o Rusie mult mai bine înarmată.
În același context, Kateryna Mykhalko, directorul Tech Force din UA – o asociație ucraineană a producătorilor de apărare – și specialistă în achiziționarea de arme și echipamente militare, cu accent pe dronele de luptă, explicat CSIS că acest „lanț unic, autonom, de comandă și control” preconizat combină atacurile vehiculelor aeriene fără pilot (UAV) cu cele ale artileriei, „într-un sistem de comandă unificat”.
În loc să înlocuiască definitiv artileria convențională, scrie Kateryna Bondar în analiza sa, forțele ucrainene folosesc UAV-uri mai mici pentru a executa atacuri precise împotriva țintelor mai mici, pe care dronele de recunoaștere le identifică și le urmăresc.
Aceste mici atacuri epuizează apărarea țintelor mai mari și mai importante, lăsându-le neprotejate pentru o nouă lovitură decisivă de artilerie.
„Al doilea pas în tranziția către sisteme militare complet autonome implică desfășurarea și testarea operațiunilor executate exclusiv de platforme fără pilot.
Armata ucraineană a început deja să experimenteze operațional această abordare. În decembrie 2024, forțele ucrainene au făcut acest pas, efectuând prima operațiune complet fără pilot în apropiere de Lyptsi, un sat la nord de Harkov.
Această operațiune tactică aer – terestru a distrus cu succes pozițiile rusești și a prezentat abordarea inovatoare a Ucrainei de a compensa lipsa unui număr mare de soldați prin valorificarea tehnologiilor uzabile.
Sistemele robotizate erau încă operate manual, de la distanță. Cu toate acestea, operațiunea aduce Ucraina cu un pas mai aproape de implementarea viziunii sale asupra viitorului câmp de luptă, care va utiliza din ce în ce mai mult capabilitățile autonome activate de IA”, explică Kateryna Bondar în analiza publicată de CSIS.
Potrivit unei declarații a ministrului ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, producția internă de drone s-a extins semnificativ în 2024, reflectând accentul tot mai mare pus de Ucraina pe capacitatea de producție internă.
În special, 96,2 la sută din toate UAV-urile pe care forțele armate ucrainene le-au folosit anul trecut au fost produse pe plan intern.
„De asemenea, Ucraina a introdus în arsenalul său peste 200 de sisteme aeriene fără pilot, dezvoltate pe plan intern, și peste 40 de platforme robotizate la sol, începând din februarie 2022.
În concluzie, accentul strategic al Ucrainei pe autonomie reflectă viziunea sa transformatoare pentru viitorul câmp de luptă, unde sistemele avansate fără pilot, activate de IA, vor înlocui oamenii în luptă directă pentru a aborda limitările forței de muncă și vulnerabilitățile operaționale.
Prin integrarea dezvoltării software modulare și extinderea producției interne, Ucraina nu numai că se adaptează la provocările imediate ale războiului, ci și pune bazele unui viitor mediu de luptă autonom”, continuă Kateryna Bondar.
Obiectivul armatei ucrainene, explică Kateryna Bondar, este de a scoate luptătorii din lupta directă și de a-i înlocui cu sisteme autonome fără pilot.
Acest obiectiv reflectă nevoia de a conserva o forță umană limitată și de a depăși vulnerabilități precum oboseala, stresul și capacitatea limitată de a procesa și fuziona cantități mari de date din diverse surse și senzori.
„Deși nu a fost încă oficializată într-o strategie scrisă, această viziune unifică industria militară și de apărare a Ucrainei în jurul adoptării, achiziționării și implementării rapide a tehnologiilor avansate — inclusiv a capabilităților activate de IA — și extinderii sistemelor fără pilot.
Autonomia – definită de armata americană ca fiind capacitatea unui sistem de a îndeplini obiectivele în mod independent sau cu o supraveghere minimă în medii complexe și imprevizibile – nu este încă prezentă pe câmpul de luptă în războiul din Ucraina.
Motivul principal pentru aceasta este că tehnologia necesară, în special IA, nu a atins nivelul necesar de dezvoltare.
IA este o tehnologie de bază pentru tranziția de la sisteme automate la sisteme autonome, sau sisteme care pot decide cum să atingă un obiectiv, mai degrabă decât să execute doar algoritmi programați de om.
IA îmbunătățește în mod semnificativ funcțiile specifice, cum ar fi analiza filmărilor dronei și recunoașterea țintei, urmărirea țintei și navigarea autonomă, inclusiv navigarea pe ultimul kilometru și analiza sunetului și a textului pentru extragerea informațiilor, unde IA înlocuiește 99% din munca umană.
Deși astfel de sisteme pot funcționa fără control uman direct, ele de obicei nu efectuează întregul proces de găsire, selectare și angajare a țintelor în mod independent”, mai scrie Kateryna Bondar.
Forțele ucrainene au adoptat pe scară largă dronele mici și medii (FPV) ca platforme care pot fi adaptate rapid pentru diverse misiuni prin design modular și echipamente interschimbabile.
„Spre deosebire de Statele Unite, Ucraina clasifică dronele în funcție de configurația structurală, capacitatea de sarcină utilă și diametrul elicei.
Inițial, dronele FPV de 7 inch erau obișnuite datorită ușurinței lor de asamblare, dar cerințele operaționale tot mai mari au schimbat preferințele către drone quadcopter de 9-10 inchi capabile să transporte sarcini utile mai grele și să atingă distanțe mai mari.
Adăugarea unui dispozitiv exploziv improvizat (IED), a unui mecanism de eliberare a IED, a diverșilor senzori sau a echipamentelor de retransmisie a semnalului la aceeași platformă FPV îl poate transforma într-o dronă kamikaze, un bombardier, un sistem de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR) sau un nod releu.
Această abordare modulară, care permite adaptarea rapidă la diverse misiuni prin schimbarea componentelor, transformă dronele FPV într-o forță pe câmpul de luptă.
Drept urmare, companiile se concentrează pe dezvoltarea de funcții autonome separate, asigurând în același timp compatibilitatea acestora pe mai multe platforme și sisteme fără pilot”, explică Kateryna Bondar.
Navigația autonomă face ca loviturile dronelor să aibă o rată de succes de trei până la patru ori mai mare. Înlăturând necesitatea controlului manual constant și a comunicațiilor stabile – ambele fiind vulnerabile la războiul electronic și lipsa abilităților operatorului –, dronele activate cu navigare autonomă cresc rata de succes a angajamentului-țintă de la 10 – 20% la aproximativ 70 – 80%.
„Deși precizia loviturii nu este foarte mare, atunci când forțele ucrainene se așteaptă să fie într-o rază rezonabilă mai degrabă decât într-un punct specific al unei ținte, navigația autonomă reduce cererea privind nivelul de calificare al operatorului și face ca sistemele de arme cu navigație activată IA să fie accesibile unui număr mai mare de luptători.
Adoptarea dronelor echipate cu capacități de navigație autonomă activate de IA duce la o scădere semnificativă a costurilor totale de atac, reducând atât pierderile de drone, cât și încercările repetate de misiuni.
Sistemele moderne fără pilot din Ucraina nu sunt, încă, complet autonome. În timp ce IA îmbunătățește substanțial anumite funcții – de la ISR la ATR și navigație – aceste îmbunătățiri sunt încă parțiale în domeniul de aplicare.
Această abordare nu numai că reflectă realitățile războiului în desfășurare, dar demonstrează și modalitățile practice prin care conceptele militare, cum ar fi selectarea țintelor și navigarea pe ultimul kilometru, sunt convertite în funcționalități pregătite pentru câmpul de luptă”, încheie Kateryna Bondar.
Citește și: