POLITICO: „Triumful lui Putin în Alaska, este hotărât să învie IMPERIUL”

Jamie Dettmer, editorialistul POLITICO, vede în întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin un „spectacol între vechi prieteni”. Din momentul în care cei doi președinți au debarcat din avioanele lor la o bază a forțelor aeriene din epoca Războiului Rece, în afara orașului Anchorage, Alaska, interacțiunea lor a fost extrem de prietenoasă. Trump l-a aplaudat pe liderul de la Kremlin, au avut loc un schimb de zâmbete, o bătaie pe umăr și o conversație animată, evident prietenoasă, pe covorul roșu.

Apoi, după ce avioane militare americane au survolat locație, Putin s-a urcat în „Bestie” – mașina oficială a președintelui SUA – pentru a împărți o călătorie cu limuzina până la locul discuțiilor.

SOCIAL Primul castor sălbatic văzut în Norfolk după 400 de ani: „Nimeni nu știe de unde a apărut”

17:24

ACTUALITATE Țara cu cele mai multe limbi oficiale pe cap de locuitor. Este atât de mare încât nici nu ști că ai traversat-o

17:23

„Liderul rus părea încântat. Și, bineînțeles, era încântat.

Pregătirile pentru summit au fost însoțite de zeci de predicții hazardate din partea oficialilor, diplomaților și experților. Temerile erau că Trump va fi păcălit de vicleanul fost aparatchik KGB, permițându-i să facă pași uriași pentru a-și atinge obiectivul de a subjuga Ucraina, de a o readuce la statutul de vasal rusesc și de a sparge o alianță occidentală deja fragilă, punând America în conflict cu Kievul și aliații săi europeni.

Deși acest lucru nu s-a întâmplat și Ucraina nu a fost trădată, Putin pare totuși să fi profitat la maximum de întâlnire”, notează Jamie Dettmer pentru POLITICO.

„Putin a fost întâmpinat pe pământ american ca un prieten”

Vladimir Putin a sosit la întâlnirea cu Trump și a fost întâmpinat pe pământ american ca un prieten, nu ca liderul unui stat paria care a invadat un vecin suveran, continuă Dettmer.

„Liderul rus obținut toate acestea fără a accepta în prealabil concesii majore, și a părăsit Anchorage fără să se fi angajat la un armistițiu, în ciuda faptului că Trump a declarat – în timpul conferinței de presă comune – că omologul său rus este dornic să salveze mii de vieți. Se pare că nu este atât de dornic.

Summit-ul mult așteptat și organizat în grabă din Alaska nu avea, probabil, să reflecte summit-ul de la Ialta, care a redesenat harta Europei, unde Iosif Stalin i-a convins – unii ar spune că i-a constrâns – pe un Franklin Roosevelt bolnav fizic și epuizat mintal și pe un Winston Churchill morocănos să împartă Europa între sfera occidentală și cea sovietică.

Întâlnirea din Alaska nu avea să fie un summit revoluționar precum Reykjavik, unde – în 1986 – Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov au pus bazele viitorului control al armelor nucleare, contribuind la dezghețul Războiului Rece.

Gorbaciov, desigur, încerca să gestioneze o dizolvare elegantă a Uniunii Sovietice. Putin este hotărât să învie imperiul”, avertizează editorialistul POLITICO.

„Summit-ul l-a legitimat pe Putin pe scena mondială”

Însă, potrivit unor observatori experimentați, de la Fiona Hill – consilierul principal al lui Trump pe problemele Rusiei la Consiliul Național de Securitate, în timpul primului său mandat – până la Michael Carpenter, fost director senior pentru Europa în Consiliul Național de Securitate în timpul președintelui Joe Biden, confruntarea din Alaska a fost o greșeală.

„Summit–ul l-a legitimat pe scena mondială”, a spus Carpenter.

„Și nu doar pe scena mondială. Cu siguranță, Kremlinul și presa rusă, condusă de stat, au fost ocupate să prezinte summit-ul ca fiind mai puțin despre Ucraina și mai mult despre Putin și Trump, liderii marilor puteri, care se întâlnesc pentru a decide contura viitorului global.

• Înainte de summit, Putin a primit, de asemenea, o susținere americană pentru ideea ca Ucraina să facă schimb de teritorii pentru pace, aruncând zarurile împotriva Kievului.
• În discursul său de la conferința de presă, Putin a făcut tot posibilul să-l laude pe Trump pentru eforturile sale de a pune capăt războiului.

Liderul rus este suficient de inteligent pentru a ști că aplauzele respectuoase la adresa lui Trump sunt întotdeauna bine primite, o strategie pe care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, aproape că a ratat-o în timpul întâlnirii din Biroul Oval, de la începutul acestui an”, mai scrie Jamie Dettmer.

„Scopul lui Putin a fost să evite mânia lui Trump”

Dar nu au existat semne că Vladimir Putin este pregătit să se îndepărteze de obiectivul său principal – acela de a controla Ucraina, o națiune despre care crede că nici nu ar trebui să existe.

Acest lucru a fost clar, deoarece a vorbit din nou despre eliminarea „cauzelor profunde” ale războiului și a făcut referire la „amenințările fundamentale la adresa securității Rusiei”, modalitatea prin care Kremlinul dă vina pe NATO și pe Europa pentru război.

„Întotdeauna am considerat Ucraina o națiune frățească”, s-a lamentat Putin.

„Cu alte cuvinte, o națiune care face parte din «construcția» lui Putin. Scopul lui Putin la summit-ul din Alaska a fost, fără îndoială, să evite mânia lui Trump, să amâne impunerea de noi sancțiuni occidentale Rusiei sau aliaților săi și să continue așa cum a făcut-o până acum.

• Președintele rus a căutat să se prezinte ca un partener constructiv pentru pace, spunând că speră că alții nu vor încerca să împiedice progresul către sfârșitul războiului.
• Kremlinul a instruit mass-media rusă de stat să sublinieze această narațiune în relatările despre summit.
• Indicațiile Kremlinului trimise jurnaliștilor direcționați de stat spun că aceștia ar trebui să sublinieze rolul lui Putin în stabilirea agendei pentru relația SUA-Rusia și să prezinte Ucraina ca fiind nerezonabilă și împotriva negocierilor.

Toate acestea înseamnă că Putin nu se grăbește să pună capăt războiului – de fapt, acest lucru ar putea pune în pericol regimul său, deoarece ieșirea dintr-o economie de război ar ridica perspectiva unor evenimente interne periculoase.

Și, bineînțeles, prelungirea conflictului in Ucraina pune o presiune suplimentară asupra națiunilor europene și asupra alianței transatlantice”, încheie editorialistul POLITICO.

Foto main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

ZAPAD – 2025 | Rusia și Belarus își vor umfla „mușchii” lângă granițele Poloniei și Lituaniei? Precedentul „UCRAINA”, sursă de anxietate și suspiciuni

Întâlnirea Trump-Putin, prima reacție de la București. Oana Țoiu: „România este şi va continua să fie parte activă a acestui efort comun pentru PACE”

Experții Atlantic Council, după întâlnirea Trump-Putin din Alaska: „Liderul de la Kremlin se întoarce la Moscova cu ZÂMBETUL pe buze”

Până la un acord de pace complet, cum ar arăta un armistițiu în Ucraina? „Trebuie rezolvate LACUNELE exploatate de Rusia de-a lungul timpului”

Mircea Geoană, 5 CONCLUZII după întâlnirea Trump-Putin: „Deschide drumul către un acord de încetare a focului, pacea e încă departe”