Războiul din Ucraina, între realitate și FICȚIUNE. Cum influențează social media percepția ucrainenilor despre conflictul cu Rusia. „Dacă statul monopolizează informațiile, ar putea submina încrederea”

Așa cum se întâmplă în cea mai mare parte a lumii, nici canalele tradiționale ucrainene – televiziunea, ziarele și radioul – nu fac excepție și joacă un rol din ce în ce mai mic. Ucrainenii s-au orientat din ce în ce mai mult către Telegram, YouTube și Facebook, chiar dacă încrederea în aceste platforme digitale este surprinzător de scăzută.

Un sondaj realizat pe 2.000 de ucraineni de Rating Group , o organizație de cercetare cu sediul la Kiev, evidențiază paradoxul faptului că oamenii folosesc surse de informații în care nu cred pe deplin.

„Pe bună dreptate”, notează Kateryna Odarchenko într-o analiză publicată de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA) – „mașina de propagandă a Rusiei depune eforturi mari pentru a exploata astfel de canale cu minciuni care le zdruncinează moralul, în timp ce guvernul de la Kiev trebuie să își mențină rezistența fără a aluneca într-un control excesiv al statului”.

EXTERNE Momente inedite de la vizita lui Putin în India. Premierul Modi i-a dăruit liderului rus texte indiene antice traduse în limba rusă

05:15

EXTERNE Trump laudă Congo și Rwanda după semnarea unui nou acord de pace mediat de SUA

05:00

„Dependența ucrainenilor de platformele în care nu au încredere”

Sondajul – comandat de Forumul Media din Liov și International Media Support, arată că Telegram a devenit platforma de știri dominantă în Ucraina, peste jumătate dintre cei intervievați utilizând-o frecvent.

YouTube și Facebook ocupă pozițiile 2 și 3, în timp ce canalul de televiziune de stat United News este o sursă regulată pentru doar un sfert dintre cetățeni. Ziarele tradiționale, radioul și agențiile regionale de știri abia dacă pot ține pasul.

„În ciuda faptului că au ales să utilizeze aceste canale de socializare, doar 29% au spus că au încredere în ceea ce văd pe Telegram și doar 24% au încredere în YouTube. Între timp, telemaratonul emblematic al guvernului, United News, atrage cele mai mari niveluri de neîncredere, aproape 40% declarând că nu cred ceea ce transmite.

• Dependența ucrainenilor de platformele în care nu au încredere deschide o prăpastie între consumul de știri și încredere, un spațiu în care minciunile și jumătățile de adevăr pot prospera – mai ales când aproape 40% spun că nu verifică niciodată acuratețea știrilor și doar 18% spun că o fac întotdeauna.
• Chiar și așa, practicile de verificare sunt slabe.
• Majoritatea intervievaților au spus că se bazează pe propria intuiție, mai degrabă decât pe verificarea încrucișată cu alte surse credibile.

Cele mai vulnerabile grupuri identificate de sondaj au fost cele din regiunile din prima linie, populațiile mai sărace și mai puțin educate și cetățenii vorbitori de limbă rusă sau bilingvi.

Și, în mod alarmant, aceste grupuri și-au evaluat capacitatea de a distinge adevărul de falsitate la fel de mult ca persoanele mai rezistente (cele care caută să verifice informațiile din surse demne de încredere), sugerând o încredere excesivă periculoasă”, continuă Kateryna Odarchenko, consultant politic, partener al SIC Group Ucraina și președinte al Institutului PolitA pentru Democrație și Dezvoltare, specialistă în domeniul comunicării.

Yulia Svyrydenko, premierul Ucrainei | Foto – Profimedia Images

Guvernul ucrainean a centralizat informațiile

Aproape jumătate dintre ucraineni descriu dezinformarea drept „o provocare majoră”, ceea ce arată că sunt conștienți de această problemă, chiar dacă instrumentele pe care le folosesc pentru a o combate sunt inadecvate.

Răspunsul guvernului ucrainean a fost centralizarea comunicațiilor.

Încă din primele săptămâni ale invaziei la scară largă, telemaratonul United News a consolidat principalele rețele de televiziune într-o singură emisiune, dirijată de stat, despre care oficialii susțin că este necesară pentru a transmite mesaje coerente în timpul războiului.

„Cu o singură voce dominantă la televizor, mulți cetățeni se îndreaptă către alte platforme, ceea ce îi determină pe cetățeni să se orienteze către platforme mai puțin demne de încredere și creează astfel un teren fertil pentru propagandă.

• Aceste provocări interne se intersectează cu campaniile de propagandă ale Moscovei.
• Aceste campanii urmează un model bine pus la punct de știri false care apar pe site-uri web obscure, difuzate apoi prin canale Telegram mai mici, înainte de a fi amplificate de către conturi importante și publicații mai mari.
• Odată traduse în engleză, aceste narațiuni se răspândesc la nivel internațional, câștigând legitimitate și acoperire.

Vladimir Putin | Foto – Profimedia Images

Platformele de socializare precum Facebook, Twitter/X și YouTube rămân esențiale pentru acest sistem, iar operatorii ruși implementează boți și rețele de troli pentru a inunda platformele cu conținut coordonat.

Boții apar adesea în valuri în jurul unor evenimente geopolitice majore, cum ar fi începutul invaziei la scară largă a Rusiei, asigurându-se că propaganda se adaptează la evoluții în timp real.

Rusia exploatează, de asemenea, algoritmi de publicitate pentru a ajunge la public. Prin segmentarea populațiilor și direcționarea mesajelor către grupuri mai receptive, propagandiștii își pot face conținutul mai eficient. Și, în loc să se bazeze pe minciuni sfruntate, aceștia folosesc adesea narațiuni încărcate emoțional pentru a polariza societățile”, mai scrie Kateryna Odarchenko.

Volodimir Zelenski | Foto – Profimedia Images

„Riscul de exagerare erodează pluralismul și credibilitatea”

Moscova susține, de asemenea, publicații pseudo-independente care se deghizează în mass-media legitime, ca parte a unei strategii coordonate a Kremlinului.

Guvernul ceh a impus sancțiuni pentru Vocea Europei, un canal finanțat de oligarhul ucrainean exilat Viktor Medvedchuk, de exemplu, pentru răspândirea propagandei rusești înaintea alegerilor pentru Parlamentul European.

Viktor Medvedchuk | Foto – Profimedia Images

„În mod remarcabil, Ucraina se remarcă printre vecinii săi atunci când vine vorba de rezistența față de propaganda Moscovei. Conform Indicelui de Reziliență a Dezinformării 2024, aceasta se clasează drept cea mai rezistentă țară dintre cele 10 din Europa Centrală și de Est, inclusiv Polonia, Ungaria, Slovacia și statele din Caucazul de Sud.

• Mobilizarea socială ca urmare a războiului a întărit rezistența publică față de discursurile Kremlinului, însă această rezistență rămâne fragilă.
• În timp ce încrederea în mass-media rusă s-a prăbușit, neîncrederea în sursele interne a crescut, ceea ce sugerează că rezistența Ucrainei este determinată de criză mai degrabă decât de stabilitatea instituțională – o luptă națională pentru supraviețuire, mai degrabă decât un ecosistem media sustenabil.
• Aceasta creează o dilemă, deoarece mass-media din Ucraina este încordată între nevoia de comunicare strategică centralizată în timp de război, chiar dacă riscul de exagerare erodează pluralismul și credibilitatea.

Dacă statul monopolizează informațiile, ar putea submina însăși încrederea pe care încearcă să o mențină. Dar dacă lasă fluxurile de informații prea deschise, Rusia poate exploata vidul.

Echilibrarea acestor presiuni este esențială nu doar pentru democrația Ucrainei, ci și pentru susținerea frontului informațional în război”, încheie Kateryna Odarchenko.

Sursa foto colaj main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Nisipuri mișcătoare în Georgia. Visul Georgian strânge șurubul, crește apatia publică, opoziția nu are o strategie unificată. „Și-a demoralizat susținătorii”
• Primele concluzii după ce avioane canadiene CF-188 Hornet au aterizat, în premieră, pe o AUTOSTRADĂ din Estonia
• Pentru Putin, ordinea mondială este „spațiu creativ”. Ipoteză de lucru la Kremlin: „Alianța Nord-Atlantică este slabă, divizată și indecisă”
• Au distrus dronele ucrainene 38% din capacitatea Rusiei de rafinare a petrolului? „O mulțime de probleme, dar lucrurile sunt departe de a fi CATASTROFALE”. 3 întrebări esențiale care nu au primit răspuns
• Rusia vs. NATO, „Faza Zero”. Avertisment ISW: Moscova crește producția de tancuri, iar numărul blindatelor este suficient pentru un război pe scară largă