O nouă ORDINE MONDIALĂ? Arhitectura globală de securitate din ultimii 80 de ani, supusă unor presiuni acute. „O renaștere autoritară, condusă de China”

Arhitectura globală de securitate din ultimii 80 de ani este supusă, astăzi, unor presiuni acute. De la invadarea Ucrainei de către Rusia și până la agresiunea Chinei în jurul Strâmtorii Taiwan, ordinea geopolitică stabilită după al Doilea Război Mondial se confruntă cu teste paralele în Europa și Indo-Pacific. Legătura dintre aceste două teatre – în sferele militară, tehnologică și economică – modelează, acum, viitorul securității globale.

SUA, Europa și Japonia se confruntă cu o renaștere autoritară, condusă de China, precum și cu o nouă eră a politicilor de putere care necesită noi strategii pentru domeniile centrale ale agendei de securitate: lanțurile de aprovizionare, tehnologiile cu dublă utilizare și comerțul cu arme reprezintă considerații de securitate de primă importanță pentru aliați.

DIPLOMAȚIE Ce a obținut SUA după vizita lui Xi Jinping la Washington. China cumpără cărbune american, iar Washingtonul obține noi angajamente de la Beijing

22:14

FLASH NEWS Analiză Le Monde: Bastionul lui Bolojan e acaparat de susținătorii lui Călin Georgescu

21:53

• Ascensiunea Chinei modifică centrul de greutate global în moduri profunde.
• Un răspuns eficient la provocarea reprezentată de China din partea trilateralei SUA, Europei și Japoniei necesită o nouă mentalitate.
• Într-o lume cu provocări de securitate în rapidă evoluție, măsurile tradiționale de putere – precum forța militară și apărarea teritorială –  nu mai sunt suficiente.

„SUA, Europa și Japonia trebuie să își adapteze strategiile de securitate pentru a ține cont de o lume în care tehnologia, energia, comerțul și concurența joacă un rol mai important în modelarea mediului geopolitic. Viitorul securității transatlantice și indo-pacifice va depinde de capacitatea aliaților de a proteja și de a proiecta puterea de-a lungul acestor vectori netradiționali”, se arată într-o analiză publicată de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).

Un nou peisaj de securitate

Rusia a invadat Ucraina, în 2022, și a marcat un punct crucial de inflexiune. Crizele regionale – din Ucraina, Orientul Mijlociu și Indo-Pacific – s-au transformat în ciocniri de implicare globală.

Fiecare a devenit un test al hotărârii aliaților și fiecare prezintă noi riscuri pe care autocrațiile vor încerca să le exploateze.

• Nu ar trebui să existe nicio îndoială că rezultatul războiului Rusiei în Ucraina va modela calculele Beijingului față de Taiwan și ambițiile sale mai largi în regiunea indo-pacifică.
• Polenizarea încrucișată a tacticilor autoritare – dependența militară a Rusiei de armele nord-coreene, tehnologia dronelor iraniene și resursele economice vitale chineze – ilustrează un nou tip de conectivitate autoritară.
• Zilele conflictelor izolate se află deja în oglinda retrovizoare.

Pentru Europa, războiul din Ucraina a impus o reflecție asupra presupunerilor de lungă durată privind securitatea, dependența economică și sustenabilitatea sprijinului SUA.

Răspunsul Europei se conturează pe două axe principale.

• Prima este defensivă: consolidarea descurajării, reînarmării și securizarea lanțurilor de aprovizionare.
• A doua este industrială: revitalizarea capacității continentului de a susține aceste apărări fără a se baza exclusiv pe sistemele americane sau externe.

Ucraina de astăzi ar putea fi Asia de Est de mâine

„Japonia se confruntă cu dileme similare”, se mai arată în analiza publicată de CEPA. „Beijingul își unește puterea economică și militară pentru a-și extinde influența globală și a remodela ordinea internațională după propriile reguli, iar Tokyo recunoaște că Ucraina de astăzi ar putea fi Asia de Est de mâine”.

Parteneriatul Japoniei cu NATO și Europa, cândva periferic, reflectă acum înțelegerea faptului că securitatea în Europa și Asia este inseparabilă.

Abordarea Japoniei în ceea ce privește ascensiunea Chinei urmează trei abordări cheie:

• Pragmatismul economic: Recunoașterea rolului indispensabil al Chinei în comerț, protejând în același timp baza industrială a Japoniei de o dependență excesivă.
• Securitate economică: Înăsprirea controalelor la exporturi și stimularea autonomiei interne prin noi cadre de investiții.
• Pregătire de apărare: Modernizarea apărării pe insulele sale de sud-vest, construirea de capacități de atac de precizie la distanță și consolidarea descurajării prin acțiuni cu aliații.

Vulnerabilități ale lanțului de aprovizionare

Evoluțiile din ultimii trei ani au generat o serie de provocări descurajante în lanțurile de aprovizionare. Acest lucru este evident în multe sectoare, dar probabil cel mai notabil este cel al industriei aeronautice, a cărei natură civilă și militară cu dublă utilizare o face centrală pentru puterea națională.

Companiile aeronautice, în special cele din Europa, au experimentat un semnal de alarmă în ultimii doi ani, confruntându-se atât cu o creștere alarmantă a concurenței chineze, cât și cu amenințări critice la adresa lanțului de aprovizionare.

• Pe de o parte, dependența acestor companii de titanul rusesc (încurajat cândva de aliați după Războiul Rece pentru a ancora Rusia post-sovietică în Occident) a expus vulnerabilități profunde ale lanțului de aprovizionare ca urmare a războiului Rusiei în Ucraina.
• Între timp, companiile aeronautice chineze competitive sunt la doar câțiva ani distanță de a se infiltra și a perturba piața comercială mai largă.
• Pentru o industrie care suferea deja de pe urma consecințelor Covid-19, situația este gravă.
• Disputele comerciale nu au făcut decât să agraveze situația, deoarece industria aeronautică a fost împinsă în centrul crizei pământurilor rare din China.

Reziliența este esențială, iar ceasul ticăie. Securitatea tehnologică și industrială a Europei se bazează acum pe o strategie cu trei piloni: stocarea, aprovizionarea duală și inovarea. Cu toate acestea, fiecare dintre acestea are costuri de oportunitate – banii cheltuiți pentru reziliență sunt bani deturnați de la decarbonizare și de la competitivitatea pe termen lung.

Prin urmare, sarcina nu este doar de a proteja industria europeană, ci și de a promova inovația și parteneriatul transfrontalier. Investițiile europene în această triadă economică vor fi esențiale pentru asigurarea securității industriilor cheie, precum aeronautica și industria automobilelor, în acest nou mediu de securitate.

O fragmentare care permite Beijingului să exploateze lacunele

Inteligența artificială a devenit arena definitorie a competiției strategice. Investițiile vaste ale Chinei, conduse de stat, în industria sa de inteligență artificială, de la materii prime precum pământuri rare și minerale critice, până la hardware (de exemplu, fabricarea de cipuri) și software (de exemplu, modele de inteligență artificială open-source), au ca scop construirea unui pachet tehnologic de inteligență artificială chineză care să poată satisface cererea internă și să fie un concurent global cu firmele americane și aliate de inteligență artificială.

• Pentru SUA, Europa și Japonia, provocarea nu constă în capacitate, ci în coordonare.
• Aliații posedă profunzimea științifică și baza industrială necesare pentru a conduce, însă filozofiile divergente privind riscul și reglementările împiedică unitatea.
• SUA favorizează inovația rapidă și dinamismul capitalului de risc; Europa pune accent pe reglementările bazate pe valori și pe barierele etice; Japonia caută un echilibru între inovație și responsabilitate.

Această fragmentare permite Beijingului să exploateze lacunele din încercările aliaților de a încetini inovația în domeniul inteligenței artificiale a Chinei prin controale ale exporturilor și screening-ul investițiilor și să își extindă baza industrială internă de înaltă tehnologie, în timp ce democrațiile dezbat procesul.

„Guvernele nu au nevoie de Lamborghini, au nevoie de Toyota”

Aliații riscă, de asemenea, să piardă cursa pentru implementarea unor sisteme fiabile, pregătite pentru misiune la scară largă.

După cum a spus un expert, „guvernele nu au nevoie de Lamborghini, au nevoie de Toyota”.

Sucesul va depinde mai puțin de dezvoltarea de modele de vârf sau de a fi primii care ating inteligența artificială generală, cât de aplicații adaptabile, open-source, care consolidează reziliența și difuzează inovațiile bazate pe inteligență artificială în logistică, apărarea cibernetică și serviciile publice.

• Securitatea durabilă în această nouă eră a concurenței va fi determinată de angajamentul aliaților de a consolida împreună descurajarea – nu doar prin forță militară, ci și prin coordonare susținută între industriile de vârf care sunt motoarele concurenței actuale dintre marile puteri.
• Împreună, SUA, Europa și Japonia aduc o capacitate de inovație de neegalat și resurse cruciale pentru a face față provocării.
• Beijingul, împreună cu Moscova, își propune să reformeze ordinea mondială liberă.

Însă modelul autoritar se bazează doar pe nisipuri mișcătoare. Este construit pe frică, coerciție și dependență.

„Societăților libere le revine sarcina de a expune această realitate și de a colabora pentru a controla ambiția crescândă a Chinei pentru o lume care să servească intereselor regimurilor înguste, mai degrabă decât securității și prosperității mai largi”, se mai precizează în analiza CEPA.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• PROFILAKTIKA. FSB-ul are o nouă „țintă”. Ce li se pregătește în Rusia „adolescenților cu probleme”. „Reacție la eforturile serviciilor de securitate ucrainene de a recruta tineri ruși”
• Rețeta sigură pentru EȘEC. Țări membre NATO nu înțeleg riscurile din spațiul cibernetic. „Alianța rămâne slabă, ancorată în apărarea pasivă, continuă să cedeze inițiativa adversarilor săi”
• Experimentele Kremlinului în vreme de război. De ce aplică Putin formula „ȚAR BUN, BOIERI RĂI” pentru guvernatorii din unele regiuni ale Rusiei. „Excentrici, populiști, predispuși la scandaluri”
• Primele concluzii după ce Rusia a testat racheta de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik. „Element al unui joc politic, răspuns propagandistic pentru SUA, un vestitor al dezordinii sau un simbolism tardiv”?