Secretomania, politică de stat. Cazurile Mercosur, PNRR și „Ajutor pentru Ucraina”. Ce au de ascuns autoritățile române

În România, secretomania a devenit politică de stat. În spatele ușilor închise, liderii politici iau decizii vitale pentru viitor, într-o „paranteză” în care informațiile esențiale sunt păstrate pentru „privilegiați”. În tot acest timp, românilor li se rezervă doar rolul de plătitori de taxe și impozite și devin „interesanți” doar temporar, atunci când trebuie să își exercite votul.

Acorduri importante și decizii cu efecte majore pe termen lung pentru România au fost negociate, practic, la secret, pe ideea că poporul nu ar trebui să știe toate „amănuntele”, iar dezbaterea publică necesară și transparența decizională au fost puse între paranteze și tratate cu indiferență.

În „România austerității” lui Ilie Bolojan și Nicușor Dan – acolo unde bătrânii din azile și copiii din orfelinate trebuie să trăiască doar cu 32 lei/zi cota de hrană -, secretul este literă de lege, dar rădăcinile sunt adânc înfipte și în „România lui Klaus Iohannis”. Nimic nu se pierde, astfel, dar în timp capătă proporții alarmante.

IT&C Mai ai pe acasă vreun telefon Nokia 3310? Cu câți lei se vinde acum celebra „cărămidă” de la începutul anilor 2000

16:00

NEWS ALERT Cum arată anul școlar 2026-2027, propus de Ministerul Educației. Document oficial

15:51

Gândul prezintă, punctual, trei exemple concrete care demonstrează, fără echivoc, că secretomania ține capul de afiș în România, iar românii, cocoșați de taxe și impozite, trebuie să se mulțumească doar cu statutul de pioni.

• Acordul UE – Mercosur.
• Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
• Ajutorul pe care România îl oferă Ucrainei.

1. Acordul UE – Mercosur. Niciun document care să arate impactul real asupra agriculturii sau industriei din România

Controversatul acord Mercosur i-a înfuriat fermierii români, iar în Parlamentul European s-a dat o adevărată „bătălie” în urma căruia Curtea de Justiție a Uniunii Europene va verifica toate detaliile controversate.

• Decizia Parlamentului European de a solicita CJUE să analizeze dacă Acordul Mercosur respectă tratatele europene a fost adoptată cu o majoritate de 334 de voturi pentru, față de 324 de voturi împotrivă, iar cele 10 voturi ale europarlamentarilor PSD au făcut diferența. (mai multe detalii AICI)
• Sorin Grindeanu – președintele social-democraților – anunțase cu o zi înainte de votul din Parlamentul European, în exclusivitate pentru Gândul, că în România nu a existat o dezbatere pe marginea acestui acord controversat, iar lipsa de transparență l-a făcut să fie „suspicios”.

„În alte țări, în Franța, s-a mers în Parlament, s-a explicat ce înseamnă acest acord, așa, transparent, cu plusuri, cu minusuri. Știți ce votează toți europarlamentarii francezi, indiferent de familia europeană: «împotrivă». Dar au fost dezbateri interne în acest moment. Lipsa de dezbatere mă face să fiu suspicios”, a spus Sorin Grindeanu în timpul emisiunii „Ai aflat, cu Ionuț Cristache” (informații detaliate AICI)

De ce se tem fermierii români

„Culisele” din România ale acordului Mercosur ridică mari semne de întrebare:

• Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au păstrat o „discreție” vecină cu „secretomania” în ceea ce privește impactul pe care l-ar avea în România semnarea acestui acord.
• Nu a existat un document care să arate impactul real, pentru România, al acestui acord și care să fie prezentat românilor.
• Nu s-a explicat fermierilor români care ar fi avantajele clare și dezavantajele în urma încheierii acestui acord.

Odată cu liberul schimb între statele UE și Mercosur, fermierii români apreciază că multe dintre afacerile mici și mijlocii se vor închide, sufocate de concurența de pe piața din America de Sud.

Statele din Mercosur au costuri de producție cu aproximativ 50% mai mici decât în Uniunea Europeană, iar producțiile-record sunt obținute cu costuri foarte mici. Fermierii români, dar și cei din alte state UE, se tem că, practic, vor fi scoși de pe piața europeană în urma acestui acord.

Mercosur – oficial „Piața Comună a Sudului” – este o organizație interguvernamentală și uniune vamală din America de Sud. A fost fondată în anul 1991 prin Tratatul de la Asunción. Organizația reunește cinci state membre active, respectiv  Argentina, Bolivia, Brazilia, Paraguay și Uruguay.

Secretomania la nivel de stat din România a transformat acordul Mercosur, în ultimă instanță, într-o „sperietoare”, pentru că autoritățile – de la Nicușor Dan și Ilie Bolojan în jos – preferă să întrețină un „mister” care nu face altceva decât să trezească suspiciuni întemeiate.

2. PNRR la secret! Încă din 2022 s-a cerut desecretizarea tuturor documentelor

Secretomania la nivel de stat a funcționat și în cazul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Cristian Ghinea – fostul ministru USR al Investiţiilor şi Proiectelor Europene – este cel care a coordonat redactarea și negocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

După plecarea USR de la guvernare au existat mai multe acuzații legate de secretizarea unor documente din PNRR.

În anul 2023, Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a dat în judecată Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) pentru că a refuzat să furnizeze informații privind modul în care a fost negociat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv anexele acestui plan.

Corespondența cu Comisia Europeană și documentele de elaborare a PNRR au fost clasificate „secret de stat”

Corespondența cu Comisia Europeană și documentele de elaborare a PNRR au fost clasificate „secret de stat”, deși acestea conțineau măsuri economice urmau să îi afecteze pe toți românii.

De altfel, încă din anul 2022 fusese cerută o comisie de anchetă și desecretizarea tuturor documentelor din PNRR, pentru românii să afle toate informațiile ținute, inexplicabil, „la secret”.

„Mai mult decât atât, având în vedere că PNNR a fost deja aprobat în 2021, care poate fi motivul ca documentele care au stat la baza acestuia să fie în continuare secretizate? În acest context absurd, apare întrebarea legitimă, ce are de ascuns MIPE? Ce concesii au fost făcute partenerilor europeni de a fost necesar să fie ascunse de ochii românilor. De asemenea, ne întrebăm cum este posibilă secretizarea unor informații care privesc viitorul României, în condițiile în care cetățenii au dreptul să știe ceea ce urmează să le afecteze viața de zi cu zi?”, se arăta în comunicatul transmis de FACIAS.

3. Ajutorul pentru Ucraina. Tot la secret, încă din „România lui Iohannis”

Și în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina, în contextul conflictului cu Federația Rusă, autoritățile din România au apelat la „legea tăcerii”.

• Consiliul Fiscal a estimat că România a acordat Ucrainei aproximativ 1,5 miliarde de euro de la începutul războiului, dar cifra oficială rămâne clasificată.
• România a acordat deja Ucrainei 23 de pachete de asistență militară. Potrivit Kiel Institute for the World Economy, România se află pe locul 19 cu 0,42% din PIB, adică 1,12 miliarde de euro.

România, cu o populație de 19 milioane, a susținut Ucraina cu o sumă relativ egală cu cea a Estoniei, o țară cu 1,3 milioane de locuitori.

„Noua putere continuă această tactică (n.red.  – a secretomaniei, ca și în „România lui Iohannis), așa că românii au aflat de la ucraineni că urmează a 23-a tranșă de ajutor militar”, avertiza dw.com în luna august 2025.

Ionuț Moșteanu, fostul ministru al Apărării: „Nu e bine să spui în gura mare cu ce ţi-ai golit tu depozitele”

Ionuț Moșteanu, fostul ministru al Apărării, a declarat, nonșalant – întrebat de ce nu ar trebui să știe românii în ce a constat, concret, ajutorul oferit Ucrainei de România, în ultimii ani, că „nu e bine să spui în gura mare cu ce ţi-ai golit depozitele”.

„Cel mai simplu răspuns e unul ce ţine de strategie militară, pentru că nu e bine să spui în gura mare cu ce ţi-ai golit tu depozitele. Şi ăsta este unul din argumente. Cum ajungem la avea o sumă exactă? E o discuţie şi o să avem discuţia asta”, spunea Ionuț Moșteanu, ex-ministrul Apărării, fără să transmită ceva concret.

Radu Miruță, actualul ministru al Apărării, a declarat că va propune în CSAT redeschiderea discuției privind declasificarea valorii totale a ajutoarelor acordate de România Ucrainei de la începutul războiului.

• „Sunt sută la sută de acord să se spună valoarea atunci când asta nu influențează nimic strategic”, a afirmat Miruță, dar a completat prin a spune că ar putea fi făcută publică valoarea ajutoarelor pentru Ucraina, dar fără a specifica tipul de echipamente trimise.
• „Nu este indicat să spun că Armata Română a dat 100 de ceva sau 1.000 de ceva, pentru că specialiștii din zona militară pot descompune și afla numerele”, a declarat ministrul Apărării, astfel că secretomania la nivel de stat persistă și în ceea ce privește ajutorul acordat de România pentru Ucraina.

Radu Miruță, ministrul Apărării: „CSAT, pe mandatul fostului preşedinte, a decis că aceste lucruri sunt informaţii clasificate”

Radu Miruță a adăugat, totodată, că decizia secretizării informațiilor referitoare la ajutorul oferit de România pentru Ucraina a aparținut CSAT, condus de fostul președinte Klaus Iohannis.

„CSAT, pe mandatul fostului preşedinte, a decis că aceste lucruri sunt informaţii clasificate. De ce noul CSAT nu declasifică nu pot să vă răspund doar eu, că eu sunt unul dintre membrii CSAT”, a precizat ministrul Apărării.

Klaus Iohannis: „Nu este foarte bine în timp de război să dai prin media toate detaliile opozantului sau adversarului”

În luna octombrie a anului 2023, prședintele Klaus Iohannis spunea că România oferă Ucrainei „un sprijin militar important”, dar precizat că nu poate oferii „detaliile”.

„După ce se termină războiul, cu siguranță se pot declara toate detaliile. Până atunci, cu siguranță, atunci când este nevoie să se detalieze, Ministerul Apărării va face aceste chestiuni și nu Președintele României. Detalii despre aceste chestiuni nu dăm fiindcă nu este foarte bine în timp de război să dai prin media toate detaliile opozantului sau adversarului”, spunea președintele Iohannis.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Adrian Năstase: „Documentul Consiliului de Pace este ceva halucinant – membru poate fi doar cineva invitat de Trump”
• Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 ajunge pentru a doua oară în camera preliminară a instanței supreme. Cine e judecătorul care va da pronunțarea în 28 ianuarie
• Ce spune șeful DNA despre asaltul asupra justiției: „Nu suntem naivi. E o chestiune care ține până la urmă de cum s-au așezat lucrurile”
• Ilie Bolojan anunță un 2026 cu lapte și miere: „Fără a mai crește taxele, avem  o bază solidă pentru relansare în acest an”
• Șeful DNA răspunde acuzațiilor din partea fostului procuror-șef Crin Bologa: „Am scăzut rata de achitări la 9,59% / Sunt nemuțumiri exprimate de tineri pensionari speciali / Din peluză se vede foarte greu mingea din teren”