Statele Unite ale Europei, o utopie sau o nevoie pragmatică? Ștefan Popescu: Marile puteri europene nu pot construi împreună nici măcar un avion/ Cristian Pîrvulescu: Cele două viteze sunt în favoarea tuturor

Europa cu două viteze sau federalizarea Europei? Noua eră geopolitică și repoziționarea sferelor de influență globale, pe fondul detașării SUA ca actor hegemonic mondial, războiul declarat de Donald Trump la adresa UE, plus amenințarea Rusiei, repun pe tapet un scenariu care frământă blocul comunitar de ceva ani: federalizarea Europei. Gândul a stat de vorbă cu doi reputați analiști politici pentru a afla cât de viabil este acest concept și ce ar implica acesta pentru România.

Șefa Comisiei Europene pledează pentru o Europă ”cu două viteze”

Marți, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că UE ar trebui să ia în considerare cooperarea între grupuri mai mici de țări dacă nu se poate ajunge la unanimitate pentru a promova agenda economică, relatează Euronews.

FLASH NEWS Iranul nu a acceptat toate „liniile roșii” ale lui Trump, spune JD Vance, după negocierile de la Geneva

08:30

ULTIMA ORĂ Transportul public din București, puternic afectat de ninsori: autobuzele, tramvaiele și troleibuzele circulă cu dificultate

08:22

MIHAI POP / GMN / MEDIAFAX FOTO

Von der Leyen a sugerat că țările dispuse să colaboreze în domeniul economic ar trebui să continue în grupuri mai mici dacă nu se poate ajunge la un consens înaintea summitului crucial axat pe consolidarea economiei europene, strânsă între SUA și China.

Președinta Comisiei Europene susține că obiectivul rămâne promovarea unei agende economice „ambițioase” convenite de toate cele 27 de state membre. Însă, dacă acest lucru nu este posibil din cauza diferențelor politice, statele membre ar trebui să se orienteze către coaliții mai mici.

Mario Draghi a cerut UE să acționeze ca „o federație veritabilă”

La începutul lunii, fostul prim-ministru al Italiei, Mario Draghi, a lansat un apel puternic pentru transformarea Uniunii Europene într-o „federație veritabilă”. În viziunea acestuia, federalizarea Europei ar fi soluția ideală pentru a preveni declinul economic și dezindustrializarea bătrânului continent.

• Draghi este autorul unui raport privind competitivitatea Europei (cunoscut ca „Raportul Draghi” sau „Planul Draghi”), prezentat Comisiei Europene în septembrie 2024, care militează pentru investiții masive (circa 500 de miliarde de euro pe an) pentru a stopa declinul economic al Europei și a îmbunătăți poziția continentului în raport de SUA și China.

Draghi (foto jos), unul dintre cele mai influente nume la nivelul dezbaterii europene și menționat frecvent ca potențial succesor al Ursulei von der Leyen, a cerut Uniunii Europene să acționeze ca o adevărată uniune. Fostul șef al Băncii Centrale Europene i-a încurajat pe liderii europeni să adopte o abordare federalistă pentru diverse proiecte comune majore, de la energie până la securitate.

Draghi avertizează că, în contextul actual, Europa riscă să fie „subordonată, divizată și dezindustrializată” simultan, fiind prinsă între marile puteri economice precum SUA și China. În viziunea italianului, actualul sistem de cooperare între state este ”prea lent și fragmentat” pentru a fi capabil să facă față unor amenințări globale comune.

„Gruparea țărilor mici nu produce automat un bloc puternic. Aceasta este logica confederației – logica după care Europa încă operează în domeniul apărării, politicii externe și fiscale. Acest model nu produce putere. Un grup de state care doar se coordonează rămâne un grup de state: fiecare cu drept de veto, fiecare cu propriul său calcul, fiecare vulnerabil la a fi eliminat unul câte unul”, a spus Draghi.

Întrucât în prezent nu există încă condiții politice pentru o federalizare completă, Mario Draghi propune o abordare mai flexibilă, unde țările care doresc o integrare mai profundă în domenii strategice să poată acționa împreună, fără a fi blocate de statele mai reticente. În plus, fostul premier italian solicită trecerea la votul cu o majoritate calificată în Consiliul European pentru majoritatea domeniilor, pentru a accelera procesul decizional.

Macron avertizează că administrația Trump vizează dezintegrarea Uniunii Europene

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat, marți 10 februarie, că Europa ar trebui să se pregătească pentru noi confruntări cu SUA și să trateze recenta dispută legată de Groenlanda ca pe un semnal de alarmă pentru a accelera reformele economice amânate de mult și pentru a consolida influența globală a UE.

Macron a declarat că administrația Trump este „deschis anti-europeană” și urmărește „dezmembrarea” UE.

„Statele Unite ne vor ataca, în lunile următoare, asta e sigur, pe tema reglementării digitale”, a adăugat Macron. Liderul francez a avertizat cu privire la posibile tarife impuse de președintele Donald Trump dacă UE va folosi Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) pentru a controla companiile din domeniul tehnologiei.

De asemenea, liderul francez și-a reînnoit apelul pentru noi împrumuturi comune, precum euroobligațiunile (eurobonduri), argumentând că acest lucru ar permite UE să investească la scară mare și să conteste hegemonia dolarului american, notează Mediafax.

Ștefan Popescu: UE nu are o cultură strategică comună, nici politică externă comună

În viziunea analistului de politică externă Ștefan Popescu, federalizarea Europei este un concept politic idealist, căci statele europene funcționează după culturi, obiective și o politică externă diferite. În plus, au obiective economice personale.

”În niciun caz nu este un proiect de actualitate, în condițiile în care există diferențe de viziune majore între principalele state europene, dacă luăm numai chestiunea autonomiei strategice europene, care este diferit văzută la Paris, la Berlin și la Roma. Faptul că țările europene industriale, marile puteri industriale europene nu sunt capabile să mai construiască în comun un avion, un vapor, un tanc, pentru că nu doresc să împărtășească secrete industriale. În ce privește chestiunea împrumuturilor care se discută acum la Consiliul European informal, Franța militează pentru emiterea unor eurobonduri comune, proiect respins de Germania, țările nordice, dar în mod paradoxal și de Italia, legătura transatlantică văzută diferit de la Paris și privită cu mult mai multă moderație de Germania, respectiv Italia.

Chestiunea preferinței europene pentru proiectele industriale strategice promovată de Franța, parțial respinsă de Germania și de Italia, deci sunt foarte multe diferențe care împiedică coagularea unui proiect federal.Nu mai vorbim de faptul că Uniunea Europeană nu are o politică externă comună, nu are o cultură strategică comună, care să stea la baza unui proiect strategic, coerent, integrat, cu o armată comună, cu obiective strategice comune”, observă Ștefan Popescu.

Fără federalizare, dar un accent mult mai mare pe autonomia statelor membre

Cunoscutul analist de politică externă consideră că o Uniune federală ar fi soluția pragmatică în fața răcirii relațiilor cu SUA, însă, din punctul său de vedere, mai fezabilă pare în prezent o consolidare a identității naționale a statelor membre.

”Deci, sună foarte frumos din punct de vedere al discursului, ca deziderat,mai ales în contextul incredibilului moment de răcire al relației cu Statele Unite ale Americii, dar este imposibil de realizat. Mai ales că noi trebuie să avem în vedere și evoluțiile viitoare, electorale, în anumite țări cu importanță sistemică din Uniunea Europeană. Unde este posibil să vină forțe care să promoveze, dimpotrivă, nu o ieșire din Uniunea Europeană, nu o distrugere a proiectului, nu dezmembrarea proiectului european, dar o consolidare, un accent mult mai mare pe aspecte naționale. Putem vorbi de autonomie în cadrul național și, bineînțeles, de o anumită colaborare, apropiere în planul proiectului european”, a mai explicat analistul pentru Gândul.

Naționalism economic și cooperare aceelerată între economiile majore ale Uniunii Europene

Ștefan Popescu apreciază că federalizarea Europei este un proiect mai degrabă utopic, iar cele mai recente evoluții converg mai mult către o unire a marilor economii UE.

”Rămâne o utopie. Din contră, ideile care, din punct de vedere al României, riscă să se materializeze, sunt acelea care au în vedere o cooperare strânsă pe anumite domenii între economiile dezvoltate, între economiile majore ale Uniunii Europene. Scrisoarea Ministrului de Finanțe al Germaniei, adresată celor 5 omologi din Polonia, Franța, Italia și Spania, ne arată o dorință de acest fel. Dacă mergem puțin în timp, discursul lui Emmanuel Macron, faimosul discurs din 2017 de la Sorbona, care vorbește de nevoia unei Europe diferențiate, acestea sunt nu numai idei, cred că sunt planuri, proiecte, care sunt pe cale să se materializaze”. 

FOTO – Caracter ilustrativ

În final, mai observă analistul, nu se poate face o paralelă între o Europă federală și fosta URSS.

”Uniunea Sovietică era totuși o formă a Imperiului Rus care a îmbrăcat anumite haine, dar era vechiul Imperiu Rus, care a îmbrăcat straie sovietice și s-a extins. S-a cunoscut un moment de maximă expansiune și de control asupra unei bune părți a Europei. În niciun caz nu poate semăna cu Uniunea Sovietică, nu se poate face o paralelă cu aceasta”.

Cristian Pîrvulescu: Există grupări federaliste, dar ele sunt marginale

O părere oarecum asemănătoare are și politologul Cristian Pîrvulescu, în accepția căruia federalizarea Europei, un concept dorit încă de la crearea UE, este aproape imposibilă în momentul de față.

”Contextul actual nu este unul propice federalizării. Există grupări federaliste, dar ele sunt pentru moment marginale. Sigur că, de fapt, obiectivul inițial al celor care au creat Piața comună și ulterior Uniunea Europeană, dar lucrurile au evoluat într-o direcție mai degrabă anti-federalistă. De fapt, de mai bine de două decenii, din 1999 încoace vedem o inter-guvernalizare a Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că, încetul cu încetul, federalizarea a scăzut din importanță. Există grupări federaliste nu doar la nivelul societății, ci și la nivelul Parlamentului European, dar ele sunt din ce în ce mai puțin importante”, a explicat Pîrvulescu pentru Gândul.

”Cele două viteze sunt în favoarea tuturor/România nu e pregătită să facă parte din nucleul dur”

”Referitor la proiectul Europei cu două viteze promovat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  politologul consideră că acesta nu are legătură cu federalizarea, ci cu ”o întărire a capacității instituționale a UE pentru că, odată cu lărgirea, a devenit din ce în ce mai dificil ca Uniunea să se dezvolte. Sunt state care pot să facă o integrare mai rapidă și altele, Ungaria de exemplu sau România, nu sunt încă pregătite pentru așa ceva. Și atunci cele două viteze sunt în favoarea tuturor. Unii vor face o serie întreagă de experimente și vor avansa într-o anumită direcție, ceilalți îi vor urma, așa cum s-a întâmplat și cu aderarea”. 

”România nu este pregătită să facă parte din nucleul dur”, a conchis specialistul.

Politologul Cristian Pîrvulescu

RECOMANDAREA AUTORULUI

• Fostul premier italian, Mario Draghi, cere federalizarea UE pentru e preveni declinul economic și dezindustrializarea continentului
• Victor Ponta: „Europa nu se va federaliza. Macron mai are puțin și pleacă, iar Ursula nu mai are cu cine să-și ducă la sfârșit planul”