The Guardian: Iranul nu vrea să exporte uraniu puternic îmbogățit, dar este dispus să dilueze puritatea acestuia

Iranul refuză să exporte stocul său de 300 kg de uraniu puternic îmbogățit, dar este dispus să dilueze puritatea stocului pe care îl deține sub supravegherea inspectoratului nuclear al ONU, AIEA, au declarat surse iraniene, relatează cotidianul britanic The Guardian. Această propunere va fi nucleul ofertei Iranului către Statele Unite, în funcție de care Donald Trump va decide dacă va ataca sau nu țara din Orientul Mijlociu.

În prezent, președintele american analizează dacă să folosească vasta sa prezență navală din Orientul Mijlociu pentru a ataca țara-problemă din Orientul Mijlociu.

REACȚIE Victor Ponta, după votul controversat din Parlament: „Incompetența și impostura au devenit regulă!”

14:08

ULTIMA ORĂ Încă o dronă aeriană a fost descoperită la granița României. Un mesaj RO-Alert a fost emis la 13:15

13:50

De notat că Iranul deține în prezent o rezervă de uraniu îmbogățit la 60 %, aproape de nivelul necesar pentru fabricarea armelor. Totuși, țara condusă de ayatollahul Kamenei este dispusă să reducă puritatea la 20 % sau mai puțin, scrie sursa citată.

Ministrul iranian de Externe: SUA nu au cerut renunțarea la dreptul de a îmbogăți uraniu în Iran

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi (foto jos), susține că SUA nu au cerut nici măcar renunțarea la dreptul de a îmbogăți uraniu în Iran. Accentul vizează, în schimb, puritatea îmbogățirii și numărul de centrifuge care vor fi permise.

Pe agenda iraniană s-a aflat trimiterea stocurilor în Rusia și conectarea programului intern de îmbogățire al Iranului la un consorțiu străin. Însă, surse iraniene insistă că nu s-a ridicat ideea unui consorțiu. Pe de altă parte, mass-media iraniană apropiată guvernului a citat un diplomat iranian: „Am subliniat această poziție în timpul negocierilor, materialele nucleare nu vor părăsi țara”.

Poziția relativ imună la compromisuri a Iranului arată că va fi acordată o importanță deosebită gradului de acces pe care AIEA (Agenția Iraniană pentru Energie Atomică) îl va avea în problema inspectării instalațiilor nucleare. Cel mai probabil, oferta iraniană va determina dacă Trump se va simți obligat să lanseze o acțiune militară împotriva țării.

Ambasadorul SUA la ONU: SUA urmăresc „îmbogățirea zero” a Iranului

Într-un interviu acordat în SUA, difuzat vineri, Araghchi a declarat: „Washingtonul nu i-a cerut Teheranului să suspende definitiv îmbogățirea uraniului”, adăugând că Teheranul nu a oferit Washingtonului o suspendare temporară a îmbogățirii uraniului.

Oficialul a respins relatările potrivit cărora Iranul ar fi propus suspendarea îmbogățirii uraniului pentru o perioadă de 2-3 ani, precizând: „Nu este adevărat că Statele Unite au cerut încetarea completă a îmbogățirii”.

Totuși, declarațiile sale au fost contrazise de ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz. Provocat de intervievator, Waltz a punctat că SUA urmăresc „îmbogățirea zero” a Iranului.

Reza Nasri, un avocat iranian cu contacte în cadrul ministerului de externe, a avertizat referitor la impactul asupra țărilor din Orientul Mijlociu în cazul unui atac al SUA: „Dacă Iranul va fi atacat în timp ce dezacordurile nucleare pot fi încă soluționate diplomatic într-un mod corect și echitabil, alte state din regiune vor ajunge inevitabil la o singură concluzie: armele nucleare sunt singurul mijloc real de descurajare împotriva SUA și Israelului”.

Noi proteste în Iran, organizare de mai multe universități

Vestea a venit pe fondul izbucnirii unor proteste la unele universități, care au provocat noi ciocniri în stradă, la Universitatea de Servicii Medicale din Mashhad și la cel puțin două universități din Teheran.

Proteste în Iran

Astfel, universitățile s-au redeschis după ce fuseseră închise din cauza temerilor legate de proteste. La Universitatea Sharif, studenții au scandat „Javed Shah”, „Până când mullahul nu va fi învelit în giulgiu, această patrie nu va deveni o patrie” și „Moarte dictatorului”. Președintele Universității Sharif i-a îndemnat pe studenți să înceteze protestele, avertizându-i că autoritățile vor obliga cursurile să se desfășoare din nou online.

Se așteaptă proteste și la reuniunea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva

Protestele sunt așteptate și la reuniunea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de marți, de la Geneva. Marți, o oficială iraniană, Afsaneh Nadipour, își va ocupa pentru prima dată locul de membru cu drepturi depline în consiliul consultativ. Nadipour, fostă ambasadoare a Iranului în Danemarca, va contribui cu opinii privind drepturile femeilor.

Comitetul consultativ al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului este format din 18 experți independenți din 5 grupuri regionale ale ONU și are rol de suport intelectual al Consiliului pentru Drepturile Omului. Nominalizările sunt făcute de guverne și sunt selectate de consiliu. Nadipour a fost aleasă pentru un mandat de 3 ani în octombrie.

RECOMANDAREA AUTORULUI

Ce s-ar putea întâmpla dacă Trump atacă Iranul. 4 scenarii îngrijorătoare despre întreruperea aprovizionării regionale cu petrol

Iranul plusează și vrea să controleze „inteligent” Strâmtoarea Ormuz. În prima linie, 4 corvete catamaran din clasa Shahid Soleimani, purtătoare de rachete Sayyad-3G

În timp ce regimul de la Teheran se clatină, programul nuclear iranian riscă să scape de sub control: „Dacă guvernul cade, materialele și instalațiile nucleare vor fi folosite în lupta pentru putere”